Daca Grecia nu ajungea saptamana trecuta la un acord cu autoritatile financiare internationale pentru prelungirea acordului de finantare, nicio banca nu mai era acum deschisa. "Si ganditi-va ce ar fi insemnat asta pentru sistemul bancar din Romania, in care bancile cu capital grecesc detin o pondere destul de mare, de aproape 13% din totalul sistemului", ne-a dezvaluit zilele trecute Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR.

In Romania functioneaza patru banci cu capital majoritar grecesc: Alpha Bank, Bancpost (detinuta de Eurobank EFG), Piraeus Bank si Banca Romaneasca (detinuta de NBG - National Bank of Greece).

"Saptamana precedenta au fost zile in care am avut si doua teleconferinte pe zi cu autoritatea de supraveghere din Banca Centrala Europeana si cu Autoritatea Bancara Europeana pe tema crizei din Grecia", spune el.

Cinteza ne asigura insa ca nu trebuie sa ne ingrijoram in privinta celor patru banci grecesti din Romania, cel putin din doua motive:

1. In primul rand, bancile grecesti din Romania au statut de persoana juridica romana (subsidiare), fiind sub supravegherea si controlul BNR, spre deosebire de cazul Bank of Cyprus din 2013, care avea statut de sucursala (branch) a bancii-mama din Cipru, asupra careia BNR nu avea nicio putere.

In consecinta, cipriotii au fost hotarati, atunci, sa inchida rapid banca din Romania si sa confiste depozitele cu valori mai mari decat pragul garantat la nivel european, 100.000 de euro, lansand de pe acum cunoscuta procedura de bail-in.

Norocul BNR a fost ca cipriotii mai aveau o banca in Romania, Marfin Bank, cu statut de persoana juridica romana, sucursala, si care, la fel ca orice banca straina, inclusiv cele grecesti, avea fonduri atrase de la banca-mama, sub forma de depozite.

BNR a santajat astfel cipriotii ca va riposta la fel, adica tot cu un bail-in, dar de data acesta cu depozitele lor la Marfin Bank, pe care le va transforma in capital, daca vor inchide Bank of Cyprus, unde FNGCIMM avea depozite de valori mari.

Astfel s-a ajuns in final la un compromis: depozitele din Bank of Cyprus au fost transferate la Marfin Bank.

"Bank of Cyprus, desi avea o cota de piata de doar 0,5% din sistemul bancar romanesc, a creat asa o valva de ne innebunisera. Avantajul de data asta, spre deosebire de atunci, si credeti-ma ca am vazut ingrijorarea Bulgariei si Angliei, care au branch-uri ale bancilor grecesti, avantajul mare pe care-l are Romania in relatia cu capitalul grecesc este ca la noi sunt subsidiare. Deci sunt banci care intra sub supravegherea BNR", spune Cinteza.

Cu alte cuvinte, daca grecii ar vrea sa inchida peste noapte vreo sucursala din Romania si sa confiste depozitele romanilor, cum au incercat cipriotii, nu ar putea face acest lucru, intrucat BNR este cea care decide soarta unei banci cu statut de persoana juridica romana, chiar daca are capital majoritar strain.

2. In al doilea rand, ne asigura seful supravegherii din BNR, bancile grecesti din Romania sunt bine capitalizate si dispun si de suficiente resurse de la bancile-mama ce ar putea fi convertite in capital, in caz de nevoie. De asemenea, ele detin volume ridicate de titluri de stat pe care le pot vinde rapid pentru a face fata unor retrageri mari de depozite. Iar in ultima instanta, BNR le poate acorda finantare de urgenta, intrucat au active de calitate.

Nicolae Cinteza: "Toate cele 4 banci au solvabilitate de peste 12%, iar la nivelul grupului media e de peste 16%, deci aproape de media pe sistem, foarte mare, o calitate a activelor buna si provizionare foarte, foarte buna. Am mai facut ceva cu bancile grecesti: le-am recomandat ca expunerile pe Grecia sa fie mai mici decat sursele atrase din Grecia. Si le-am cerut tuturor sa aiba un acord de lending. In eventualitatea in care se ajunge la control de capital, cum s-a ajuns in Cipru, cand in momentul declansarii crizei nu a mai iesit 1 euro din Cipru, iar toate majorarile de capital la Marfin Bank s-au facut din depozitele grupului in Romania, din cele peste 200 de milioane de euro. Va dati seama ca in conditiile in care in Grecia se ajungea la o situatie similara celei din Cipru, si era foarte probabil, a fost pe muchie de cutit, acordul de lending e de mare ajutor. In momente de criza e bine sa fii dator, pentru ca problema nu e a ta, ci a celui care are de recuperat. Si atunci bancile s-au orientat foarte bine, au avut acorduri de lending, nu au fost prinse cu titluri de stat grecesti in portofoliu, una singura avea ceva dar le vanduse cu 2 zile inainte. Ar fi fost un avantaj daca stiam ca se ajunge la un acord, fiindca ulterior recuperai foarte bine, dar era riscul prea mare sa te prinda cu cateva zeci de milioane de euro, sa se prabuseasca toate astea si sa ajungi la situatia din Cipru, apareau provizioane de valori foarte mari si nu era bine".

Alerta de gradul 0 la BNR

Cu toate ca Grecia a reusit sa prelungeasca acordul de finantare cu 4 luni, BNR este in alerta de gradul 0, in eventualitatea in care peste cele 4 luni pericolul revine.

Cinteza: "Trebuie sa fim atenti, si iata de ce: eu zic ca in 4 luni de zile se rezolva foarte putine. Daca in atatia ani de cand ai luat imprumuturile astea de la Troika nu ai rezolvat multe, nu stiu cate se pot rezolva in 4 luni in Grecia, si riscurile raman. Dar inca o data va spun ca avantajul mare de tot este ca bancile grecesti sunt subsidiare nu sucursale, adica sunt sub autoritatea noastra de supraveghere si de decizie. La Bank of Cyprus nu avem nicio putere de decizie, nu puteam face absolut nimic, eram legati de maini si de picioare. Elementul de presiune a fost cele cateva sute de milioane de euro de la Marfin."

- Ce depozite de la mame au bancile grecesti din Romania, in cazul in care va fi nevoie sa fie utilizate, ca in cazul Bank of Cyprus? l-am intrebat pe Cinteza.

"Sunt, mai ales la una dintre ele, sunt finantate cum trebuie. Toate au fost finantate de mame la greu. Nu a fost nicio problema. Au titluri de stat care le-ar permite sa faca lejer fata unor retrageri masive de depozite, iar nivelul solvabilitatii, deci calitatea activelor bancilor, e atat de buna incat sunt convins ca BNR ar accepta sa actioneze si ca imprumutator de ultima instanta, asa cum s-a facut in 2008 pentru acel gap de lichiditate la Banca Transilvania", a raspuns Cinteza.

- Nu a foste nevoie de recapitalizari la bancile grecesti in ultima perioada?

- Cu o medie a solvabilitatii de 16%, de ce sa-i mai ceri capital? Ar insemna sa-i bag chiar eu in pierderi. Capitalul costa, de ce sa aducem bani in tara cand nici ce au nu pot folosi?

- Dar nu au avut pierderi in ultimii ani?

- Au avut pierderi, dar asta nu inseamna ca...provizioane. Singurele aspecte evidentiate pozitiv in raportul Comisiei Europene sunt cele legate de evolutiile din sistemul bancar. In zona, si mai ales in zona tarilor din Europa de Est, dar si in Uniunea Europeana, suntem cu cel mai inalt grad de acoperire cu provizioane. De ce? Pentru ca piata romaneasca are specificiul mentionat: nu recunoaste valoarea pe care bancherii o atribuie colateralului. Si atunci e normal ca noi sa insistam pe aceste aspecte. De fapt nu noi insistam ci auditorii sunt cei care obliga la provizioane suplimentare. Atata timp cat datele statistice pe care le avem nu evidentiaza ca pot fi recuperate valorile pe care bancherii le considera fluxuri viitoare de numerar nu avem de ce sa le acceptam. Deci asta ar fi cea de-a doua problema pe care ar trebui sa o pastorim in acest an, a bancilor grecesti, a adaugat seful supravegherii din BNR.

Ce indicatori de solvabilitate au bancile grecesti

Conform datelor publicate de bancile grecesti la finalul lui 2013, Bancpost avea urmatorii indicatori de solvabilitate: adecvarea capitalului – 15,94% iar indicatorul de adecvare a capitalului de baza: 13,04%.

Alpha Bank avea o solvabilitate de 16,45% iar Tier I Ratio era de 11,89%.

Banca Romaneasca avea o rata a fondurilor proprii de nivel 1 de 14,2% iar rata totala de adecare a capitalului de 16,47%.

Piraeus Bank a publicat o rata a solvabilitatii de 13,8%.