Procesul de curatenie a bilanturilor bancilor de creditele neperformante initiat de BNR in 2014 si soldat cu pierderi de 4,4 miliarde lei nu s-a incheiat si va continua si in acest an, a spus, cu putine momente in urma, seful supravegherii bancilor din BNR, Nicolae Cinteza. In consecinta, bancile vor fi nevoite sa constituie noi provizioane pentru creditele neperformante, a caror volum “este greu de prevazut”, dar care totusi nu se vor ridica la nivelul anului trecut, astfel ca pierderile sistemului bancar in acest an s-ar putea sa fie mult mai mici.
In prezent, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 70%, un nivel apreciat de oficialul BNR ca fiind unul ridicat. Cu toate acestea, indicatorul ar putea creste si mai mult, la aproximativ 72% in acest an, intrucat bancile nu prea reusesc sa-si valorifice garantiile imobiliare (colateralele) aferente creditelor. "Bancile au din plin colaterale, dar piata nu prea le recunoaste. De aceea insistam sa avem un grad de acoperire cu provizioane suficient de mare, pentru a nu avea probleme in viitor".
O alta problema este ca cea mai mare parte, 60% din totalul creditelor neperformante, sunt aferente finantarilor acordate firmelor in insolventa, din care bancile mai recupereaza foarte putin, de cel mult 10%.
“Atentia noastra ramane concentrata pe a reflecta corect neperformanta. De aceea, zilele trecute a plecat de la BNR spre banci o scrisoare semnata de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, in care le reaminteste bancilor de recomandarile facute anul anterior, prin intermediul a 3 scrisori in care se cerea evidentierea neperformantei si care trebuie sa ramana in continuare in atentia bancilor”, a spus Cinteza, in cadrul seminarului “Un weekend cu presa economica” organizat de Finmedia la Sinaia.
In cele trei scrisori de Eminescu, dupa cum se exprima recent, hatru, prim-viceguvernatorul Georgescu, bancilor li se recomandau (a se citi impuneau) urmatoarele:
- Scrisoarea I: sa-si reevalueze garantiile imobiliare aferente creditelor (bancile isi evalueaza garantiile la valori mai mari decat pretul de vanzare din piata, pentru a face mai putine provizioane);
- Scrisoarea a II-a: sa provizioneze integral si sa scoata in afara bilantului, intr-un cont separat (pentru care e nevoie de softuri noi, asadar cheltuieli noi), creditele cu intarzieri mai mari de 360 de zile;
- Scrisoarea a III-a: sa constituie provizioane de minim 90% pentru creditele acordate firmelor intrate in insolventa.
Consecinta citirii scrisorilor de catre bancheri a fost pierderi record de 4,4 miliare lei inregisrate de sectorul bacar in 2014, dar care ar putea creste si mai mult. “Cifra de 4,4 miliarde nu e batuta in cuie. Din discutiile cu auditorii in februrarie rezulta ca vor aparea provizioane masive, suplimentare fata de raportarile facute pe linie de prudenta pentru decembrie. Asadar, raportarile contabile din 31 decembrie 2014 vor reflecta provizioane mai mari la unele banci, consecinta fiind o scadere de solvabilitate sub 10% dar peste 8%, limita legala”, a adaugat Cinteza.
“In septembrie anul trecut am spus ca pierderea sistemului bancar va fi de doar 1,5 miliarde lei in 2014 (care a ajuns la 4,4 miliarde lei) pentru ca nu am anticipat un impact atat de mare al provizioanelor constituite in decembrie pentru creditele firmelor in insolventa. Am avut discutii cu 4-5 banci, care initial erau fericite ca aveau un grad de acoperire cu provizioane de 40%, insa dupa discutia cu noi au sarit la peste 70%”, a adaugat Cinteza.
2 banci candidate la sanctiuni pentru ca nu au provizionat suficient creditele firmelor in insolventa
De altfel, principala problema a bancilor ramane tocmai aceste credite acordate firmelor in insolventa, in conditiile in care 60% din volumul de credite neperformante este aferent expunerilor firmelor in insolventa, ceea ce este mult, apreciaza oficialul BNR, in conditiile in care gradul de recuperare a expunerilor din aceste cazuri rar sar de 10%, atunci cand sunt colaterale de buna calitate, cu valori care sa depaseasca cu mult expunerea.
“Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor acordate firmelor in insolventa este in medie de 76% pe sistemul bancar, dar noi am cerut bancilor un nivel de 90%. Sunt banci care au un nivel de acoperire si mai mare, dar altele au doar 33%. De aceea, am inceput verificarile la bacile care au cel mai mic grad de acoperire cu provizioane a creditelor pentru firmele in insolventa, in urma carora avem 2 banci candidate la masuri drastice, precum sistarea atragerii de depozite, daca nu-si corecteaza rapid situatia”, a precizat oficialul bancii centrale.
El a mentionat ca si la finalul anului trecut o alta banca a fost in aceeasi situatie, de a fi amenintata cu masuri punitive in cazul provizionarii neadecvate, dar intre timp aceasta a suplimentat provizioanele adecvat: “banca respectiva a sarit de 70%”.
O banca a renuntat sa vanda garantiile pentru ca pretul obtinut a fost prea mic
O alta problema ramane reevaluarea garantiilor aferente creditelor, in special garantiile imobiliare, apreciate de BNR ca fiind la un nivel prea ridicat fata de pretul real ce se poate obtine in urma vanzarilor.
“Controalele trecute ne-au aratat ca modul de evaluare a colateralelor e neadaptat la conditiile de piata din momentul de fata, exista o discordanta totala intre optimismul bancherilor privind sansele de vanzare a garantiilor si ceea ce se intampla pe piata, unde exista foarte putine tranzactii. De aceea o banca mare si-a anulat recent o operatiune de vanzare de active, pentru ca pretul pe care urma sa-l ia a fost destul de mic”.
In consecinta, bancile vor fi nevoite sa constituie provizioane suplimentare si in acest an, pentru a acoperi diferenta rezulata in urma reevalarii colateralelor.
Mai ales ca BNR a discutat cu ANEVAR implementarea unui sistem uniform de evaluare a garantiilor, ce urmeaza a fi anuntat in curand, iar bancile vor fi supuse unui exercitiu de evaluare a activelor (AQR) conform normelor Bancii Centrale Europene, in perspectiva aderarii la Uniunea Bancara, de anul viitor.
De ce vrea BNR ca bancile sa fie cat mai curate de credite neperformante?
Raspunsul oferit de Nicolae Cinteza este urmatorul: pentru a se evita riscul ca o banca straina sa-si ramburseze finantarea de la banca-mama iar ulterior din depozitele atrase de la romani, pentru ca mai tarziu, cand neperformanta iese la suprafata si apare necesitatea de recapitalizare, sa refuze acest lucru si sa doreasca sa inchida banca.
Cinteza: "Daca nu suntem suficient de atenti la a evidentia foarte corect neperformanta, resursa locala (depozitele) ajunge sa finanteze neperformantele din sistem nereflectate corespuzator. Inchipuiti-va ce se poate intampla daca o banca ramburseaza resursele de la mama, neperformanta e tinuta la nivel mic si neprovizioanat, iar apoi o apuca dorul sa reflecte neperformanta si creste rata de neperformanta, deci apar provizioane, scade solvabilitatea si apar cerinte de capital. In acest moment, exista riscul ca actionarul sa spuna: daca nu merge creditarea, pierderile sunt mari, trebuie sa aduc sute de milioane de euro, nu mai vreau sa investesc in banca din Romania, ia-o."
Lectia invatata din cazul Bank of Cyprus
Prevenirea situatiei in care actionarul unei banci straine sa decida sa nu mai sustina subsidara din Romania este si consecinta lectiei invatata din cazul Bank of Cyprus.
Cinteza: "Cred ca si in 2015 si anii viitori, pana va incepe sa se reia creditarea si criza din Europa sa se restranga, aceasta va fi principala preocupare. Pentru ca Bank of Cyprus, desi foarte mica, a creat atata valva, incat s-au retras depozite din bancile romanesti, iar lumea crede ca Marfin Bank e banca greceasca, ceea ce nici macar cipriotii n-au stiut."
In primavara lui 2013, dupa izbucnirea crizei bancare din Cipru, sucursala din Romania a Bank of Cyprus a fost inchisa timp de aproape o luna, in aprilie, dupa ce actionarii ciprioti au decis initial sa aplice si la banca din Romania, care nu era persoana juridica romana, ci avea statut de sucursala, masura de bail-in, respectiv confiscarea depozitelor cu valori mai mari decat pragul garantat la nivel european, de 100.000 de euro.
BNR a intervenit si a convins cipriotii sa transfere depozitele de la Bank of Cyprus la cealalta banca cipriota din Romania, Marfin Bank, cu statut de persoana juridia romana, adica sucursala, asadar supravegheata direct de BNR. Vezi aici epopeea Bank of Cyprus.
Vezi in CLUBUL BANCHERILOR declaratiile complete ale lui Nicolae Cinteza
