Guvernatorul Băncii Centrale consideră că o întărire a monedei naționale nu este de dorit, întrucât acest lucru ar presupune menținerea pe termen lung a salariilor la niveluri scăzute, având în vedere creșterea lentă de productivitate, transmite Agerpres.

"Tare nu cred că am face bine dacă am lăsa leul să se întărească. Cred că este pe unde trebuie să fie (cursul — n. r.). Unde trebuie să fie? Cam pe aici! (...) De aceea, am dat ULC-ul acela, raportul între salarii și productivitate. Dacă ai un ULC negativ, există motive de întărire în continuare, pentru că există un câștig de productivitate. Dar asta ar însemna să ai creștere de productivitate permanent peste creșterile salariale. Vedeți care este atmosfera în țară. Se scriu articole despre România colonială, salariile coloniale din România, deci, sincer să vă spun, eu nu văd că, fiind în Uniunea Europeană, având încă migrație de forță de muncă, putem să păstrăm nivelul salarial 'a la long' la niveluri foarte scăzute. Dimpotrivă! (...) În mintea mea, nu văd deloc un leu mai apreciat", a spus, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

În ceea ce privește riscul de creștere a prețului la țiței pe plan internațional, care ar putea pune presiune pe inflație, guvernatorul susține că, într-un astfel de scenariu, se va recurge la alte soluții, nu la întărirea leului.

"Dacă prețul țițeiului se va aprecia, acesta va fi impactul asupra inflației în România. Atunci nu mai reducem dobânzile sau ne gândim la altceva. Nu văd de ce, pe termen lung, să apreciem leul. Țara a recâștigat, după eforturi uneori traumatice, o poziție externă relativ stabilă, deficite de cont curent de 1-3%. Nu ne trebuie surplusuri. Deficitul este acoperit de investiții străine directe. Credem că ele vor continua, va continua categoric și absorbția de fonduri europene. Sperăm ca această absorbție să fie mai bună", a explicat șeful BNR.

Mugur Isărescu nu pledează nici pentru un excedent extern, având în vedere că România nu a ajuns la un nivel suficient de dezvoltare pentru a-și permite acest lucru, iar experiența din perioada comunistă arată că o forțare a plății datoriilor externe poate avea efecte nedorite.
"O țară care trebuie să se dezvolte, când ajunge pe excedent, înseamnă că dă capital, adică rambursează datorii. (...) Nu sunt adeptul acestei poziții. Nu sunt adeptul nici unei abordări a ciclului datoriei externe a unei țări de tip România în perioada comunistă. Ne-am îndatorat 10 ani, în anii '70 și în anii '80, ne-am apucat să plătim până la ultimul cent datoria externă. Am trăit acele momente și au fost efecte dramatice. S-a izolat țara, s-au creat niște deficite interne care, apoi, au explodat imediat după 1989", a subliniat guvernatorul BNR.

În opinia sa, România trebuie să aibă deficite rezonabile, care să nu sară de 4%, finanțate autonom, nu din rezerve sau din "strângeri de curea".