Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere previziunile privind creșterea economică a României în 2014 și 2015, estimate la 2% și respectiv 2,4%, față de 2,5% în 2014 și 2,6% în 2015, cum prognozase în mai Executivul comunitar, cu prilejul previziunilor de primăvară.

Creșterea PIB-ului României ar urma să se redreseze după o diminuare în 2014 cauzată de reducerea investițiilor. Inflația va crește ușor, după o scădere accentuată în 2014, estimează Comisia Europeană.

Ritmul creșterii economiei românești a încetinit în ritm anual, de la 3,5% în 2013 la 2,4% în primul semestru din 2014, în principal ca urmare a încetinirii înregistrate în trimestrul doi. Consumul privat și exporturile au reprezentat principalele motoare ale creșterii, în timp ce investițiile au avut în continuare o contribuție negativă. Ca rezultat, PIB-ul ar urma să crească la 2% în 2014.

În semestrul doi din 2014, îmbunătățirea încrederii și venitul disponibil mai ridicat ar urma să sprijine consumul. Majorarea investițiilor ar urma să-și recâștige avântul, susținută de investițiile din sectorul public și privat, estimează Comisia Europeană.

Pe fondul redresării lente a zonei euro, creșterea economiei României se va accelera gradual la 2,4% în 2015 și la 2,8% în 2016. Consumul privat va fi sprijinit de majorarea venitului disponibil, având în vedere o creștere încă dinamică a salariilor, inflația scăzută și reducerea ratelor dobânzilor.

Majorarea creditării, care s-a contractat în ultimii doi ani, ar urma să se îmbunătățească marginal, pe baza recentei redresări a creditării în monedă locală, a atenuării condițiilor de creditare și a încetinirii așteptate în procesul de dezintermediere (deleveraging). Sporirea încrederii investitorilor, împreună cu neimpozitarea profitului reinvestit (din iulie 2014) și reducerea contribuțiilor la asigurări sociale (de la 1 octombrie 2014) vor furniza probabil resurse suplimentare pentru majorarea investițiilor, apreciază Comisia Europeană.

Exporturile de bunuri și servicii au crescut semnificativ în primul semestru din 2014, depășind așteptările, cu un avans anual de 12,8%, în timp ce importurile au urcat cu 10,6%. Contribuția exporturilor la avansul economiei ar urma să se atenueze în semestrul doi din 2014 .

Inflația s-a atenuat în prima jumătate a anului, ajungând în iunie la nivelul scăzut record de 0,9%, dar a urcat ușor în ultimele luni. Rata anuală a inflației ar urma să se situeze la 1,5% în 2014, fiind mai redusă decât s-a estimat în primăvară, datorită recoltelor bune din agricultură, a întârzierii liberalizării prețului gazelor naturale, a prețului mai scăzut al țițeiului pe plan mondial. Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 2,1% în 2015 și la 2,7% în 2016, pe fondul redresării cererii pe plan intern, estimează Comisia Europeană.

Riscurile negative cu care se confruntă România includ un proces de deleveraging mai rapid decât se estima, impactul deteriorării suplimentare a tensiunilor geopolitice ce afectează încrederea și perspectivele economice ale principalilor parteneri comerciali. În sens invers, se pot înregistra investiții mai ridicate, ca urmare a absorbției peste așteptări a fondurilor UE și a cererii mai solide pe plan intern.

Evoluțiile pe piața forței de muncă nu s-au modificat substanțial în primul semestru din 2014. Numărul angajaților a rămas neschimbat. În 2014, creșterea numărului de angajați ar urma să rămână sub nivelul din 2013. În 2015 și 2016 situația se va redresa gradual, datorită avansului mai solid al economiei. Rata șomajului a scăzut de la 7,3% în decembrie 2013 la 7% în iunie 2014 și ar urma să se stabilizeze în viitor.

În 2014, deficitul ar urma să scadă la 2,1% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2013.