Romanii au luat credite in franci elvetieni pentru ca au crezut ca sunt mai smecheri decat cei care au ales imprumuturi in euro si lei, iar acum se plang ca platesc rate duble, din cauza cursului valutar, crede Robert, student la FABIZ, Facultatea de Aministrarea Afacerilor din cadrul ASE si participant la proiectul de educatie financiara “Excelenta in informatia financiar-bancara”, derulat in parteneriat cu Bancherul.ro.
“Am un prieten care a luat un credit in CHF in 2007, pentru ca avea dobanda foarte mica iar cursul valutar era stabil, insa dupa izbucnirea crizei francul s-a apreciat foarte tare in raport cu leul si astfel rata la credit i-a crescut de la 1500 la 2500 de lei, asa incat acum nu-si mai poate plati creditul fara ajutorul parintilor”, spune Robert.
El crede ca cei care au apelat la credite in franci elvetieni (CHF) ar fi trebuit sa se informeze mai bine pentru a fi constienti de riscul valutar pe care-l implica un imprumut in valuta, daca au venituri in lei.
Pe de alta parte, admite Robert, oamenii au fost influentati si de euforia cresterii economice rapide, a creditarii intensive si cresterii veniturilor, astfel ca nimeni nu se gandea ca lucrurile se pot schimba, ca poate veni o criza si nu vor avea cu ce sa-si mai plateasca imprumuturile.
Acum stim. Si totusi, avem in continuare nevoie de informatii utile si de sfaturi cu privire la alegerea unui credit si la riscurile la care ne expunem. Cum obtinem aceste informatii si de unde?
“Cred ca este important sa intrebam. A pune intrebari pentru a te lamuri cu privire la o problema poate schimba multe lucruri”, crede un alt student, Mircea. Dar pentru a obtine raspunsurile potrivite, este important ca atat intrebarea sa fie corecta, cat si destinatarul acesteia sa fie bine ales. “Cu toate acestea, nu exista intrebari stupide sau proaste”, spune el.
Cum se castiga (sau se pierde) increderea in bancheri
Insa raspunsurile trebuie sa fie obligatoriu bune, din simplul motiv ca cei care le furnizeaza, de exemplu bancherii, sunt obligati sa o faca, au o datorie profesionala dar si civica de a fi bine pregatiti pentru a oferi consultanta de cea mai buna calitate clientilor, este convins Mircea.
Ceea ce, trebuie sa recunoastem, nu se intampla intotdeauna. Iar atunci cand nu se intampla, perdantii sunt chiar bancile. Din simplul motiv ca, dupa cum crede Andrei, sunt destul de multe banci in Romania, vreo 40, dintre care poti alege.
Iar un exemplu personal ni-l ofera chiar conferentiarul universitar doctor Valentina Ghinea, coordonatoarea proiectului de educatie financiara derulat de Bancherul.ro si FABIZ: “Pe mine m-a ajutat foarte mult, cu diverse sfaturi si informatii, angajatul bancii la care aveam credit. Mergeam cu mare incredere la el si am pastrat o relatie foarte buna timp de mai multi ani. Insa in momentul in care acesta a plecat din banca si a fost inlocuit de altcineva, mai slab potrivit, m-am mutat si eu la alta banca”, ne marturiseste Valentina.
Ea a atins astfel una dintre cele mai delicate probleme ale bancilor in relatia cu clientii: imbunatatirea serviciilor oferite si a relatiei cu acestia, fidelizarea lor, apropierea bancherilor de clienti, dupa cum recomanda recent si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Problema confirmata chiar de reprezentanta unei banci, Alina Daneasa, de la BCR, care a participat la intalnirea cu studentii. “Loializarea clientilor si imbunatatirea serviciilor de consultanta este, intr-adevar, o preocupare a bancilor si toate fac eforturi in acest sens”, spune ea.
Cum convingi clientii sa utilizeze internet banking-ul?
Dar pentru a oferi servicii de calitate, bancile au nevoie de angajati bine pregatiti. Si cine sunt viitorii bancheri, daca nu chiar studentii? Iar primul pas in cladirea unei cariere in banci poate fi chiar acest proiect de educatie financiara, in care studentii si bancherii isi impart opiniile si experientele in cadrul unor intalniri periodice.
De exemplu, daca ar fi bancher, Mircea ar sti cum sa convinga rapid si eficient clientii sa utilizeze serviciul de internet banking: s-ar duce cu un telefon, tableta sau laptop la cei care stau la coada la ghiseu si le-ar arata cum pot sa-si plateasca facturile online sau cum sa efectueze plati si alte operatiuni de pe telefon sau calculator, asa cum a facut un bancher englez, promovat ulterior pentru creativitatea sa.
Asta pentru ca Raluca, colega lui, s-a aratat indignata de faptul ca recent a trebuit sa stea o ora intr-o banca pentru a depune niste bani la ghiseu. Si asta cu toate ca bancile, inclusiv BCR au in sucusale automate la care se pot face operatiuni uzuale precum plata facturilor, alimentarea contului sau transferuri.
Oricum, despre electronic banking si cum functioneaza sistemele IT ale unei banci ne va povesti si ne va scrie intr-un material Petru, un student interesat de tehnologii bancare.
Pentru ca, asa cum este convins Mircea, bancile nu sunt de fapt atat de rele precum se crede, au partile lor bune, dar care trebuie puse in valoare si comunicate mai bine publicului, care in prezent are o atitudine refractara fata de banci.
Studentii realizeaza materiale de educatie financiara
In plus, proiectul de educatie financiara prevede realizarea de catre studenti, in cadrul unor ateliere de lucru coordonate de Bancherul.ro, a unor materiale informative de educatie financiara, cu scopul de a prezenta, pe intelesul tuturor, fenomenele si evenimentele zilei din domeniul financiar-bancar.
Cele mai bune materiale informative vor fi premiate iar cei mai buni stundenti vor avea sansa de a obtine burse, internship-uri sau joburi in banci si alte institutii financiare care sustin programul.
Urmeaza realizarea primelor articole de educatie financiara: printre temele alese de studenti la intalnirea de astazi se afla: cum acorda bancile credite pentru IMM-uri, cum sa eviti coada la ghiseu, ce trebuie sa faca o banca pentru a recapata increderea publicului si clientilor, ce trebuie sa stim inainte sa luam un credit.
Daca esti interesat de acest proiect de educatie financiara, scrie-ne la info@bancherul.ro sau inscrie-te pe pagina dedicata Facebook
