Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă de la data Raportului anterior (septembrie 2013), pe fondul îmbunătăţirii contextului macroeconomic intern şi al temperării tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, se arata in noul raport de stabilitate financiara publicat de BNR.

Indicatorii prudenţiali ai sectorului bancar privind solvabilitatea, lichiditatea şi gradul de acoperire cu provizioane au consemnat în continuare niveluri adecvate, aceştia menţinându-se în limitele reglementate chiar şi în condiţiile materializării unor scenarii macroeconomice severe.

Principalele provocări la adresa sectorului bancar românesc pentru perioada următoare sunt constituite de reluarea sustenabilă a creditării, prevenirea unor ajustări bilanţiere excesive pe fondul procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră, precum şi ameliorarea indicatorilor de calitate a activelor bancare prin demersurile de curăţare a bilanţurilor de credite neperformante, cu efecte pozitive asupra eficienţei operaţionale şi a capacităţii de intermediere a băncilor.

Sectorul bancar din România dispune de rezerve de capital şi lichiditate prudenţiale, care ar permite acomodarea unor șocuri de intensitate ridicată generate de evoluţii macroeconomice interne şi externe
nefavorabile.

În primul rând, rata fondurilor proprii totale (echivalentul fostului indicator de solvabilitate) s-a majorat la 17 la sută în iunie 2014 (față de 14,9 la sută în decembrie 2012), menținându-se considerabil peste pragul minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR (8 la sută).

În al doilea rând, gradul de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante a rămas confortabil (66,2 la sută, în iulie 2014).

Testul de stres

Testarea la stres a solvabilităţii sectorului bancar arată o bună capacitate de acoperire a pierderilor potenţiale generate de eventuala manifestare a unor evoluţii macroeconomice cu o severitate ridicată, în pofida unei scăderi accentuate a ratei fondurilor proprii totale.

În al treilea rând, lichiditatea a continuat să se situeze la un nivel bun pe fondul unei tendinţe de reechilibrare pe monede a elementelor de activ şi pasiv bilanţier.

Analizele de testare la stres a lichidităţii sectorului bancar din perspectivă macroprudenţială indică o capacitate bună de gestionare a unui şoc moderat-ridicat de retragere a finanţării.

În al patrulea rând, după trei ani de pierderi, sectorul bancar a înregistrat profit net în anul 2013, datorat încetinirii acumulării creanţelor neperformante şi a unui ritm pozitiv al profitabilităţii operaţionale, în pofida dinamicii consemnate de creditele acordate sectorului nefinanciar.

În primele şapte luni ale anului 2014, rezultatul financiar agregat a rămas pozitiv, însă moderat, rata rentabilităţii economice (ROA) şi rata rentabilităţii financiare (ROE) fiind de 0,2 la sută, respectiv de 2,3 la sută.

Continuarea redimensionării reţelelor teritoriale şi a ajustării necesarului de personal au condus la cheltuieli
operaţionale mai mici, cu impact pozitiv asupra profitabilităţii operaţionale.

Sectorul bancar va fi supus unui proces amplu de evaluare amanuntita

Sectorul bancar autohton va fi supus unui proces amplu de evaluare amănunţită, ca urmare a deciziei autorităților române de a adera la Uniunea Bancară, proiect european având la bază trei piloni: mecanismul unic de supraveghere, mecanismul unic de rezoluție și schema comună de garantare a depozitelor.

Intrarea într-un acord de cooperare strânsă cu Banca Centrală Europeană în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituţiilor de credit implică desfăşurarea unui exerciţiu de evaluare amănunţită a instituţiilor de credit semnificative, exercițiu care cuprinde trei etape: (i) o etapă de evaluare a riscurilor; (ii) un exerciţiu de evaluare a calităţii activelor bancare și (iii) un exerciţiu de testare la stres bazat pe scenarii macroeconomice.

În cazul instituţiilor de credit din România, exerciţiul este preconizat a se desfăşura în anul 2015.

Băncile-mamă au continuat să reducă volumul liniilor de finanțare acordate filialelor din România; procesul de dezintermediere, deși a cunoscut o intensificare faţă de data ultimului raport, și-a menținut caracterul ordonat.

Vulnerabilitatea sectorului bancar românesc privind dependența prea ridicată de resursele financiare externe s-a diminuat semnificativ. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus (cu 28 la sută, în intervalul decembrie 2012 – august 2014), în timp ce raportul dintre credite şi depozite aferente sectorului neguvernamental din România s-a ajustat consistent până la 99,2 la sută (nivel care nu mai generează presiuni din punct de vedere macroprudențial), dinamică susţinută atât de majorarea depozitelor cât și de reducerea creditării în valută (raportul dintre credite şi depozite în valută s-a redus la 161,6 la sută, iar cel în lei rămâne subunitar, la 65,5 la sută, în august 2014).

Tendinţa descendentă a liniilor de finanțare externă ar putea avea și consecinţe nefavorabile, avînd în vedere ritmul limitat pe termen scurt al economisirii interne şi capacitatea acesteia de a creşte în timp, iar cererea de credit eligibilă, deși este în prezent la un nivel redus, similar evoluţiilor în plan european, are un potențial neexploatat important.

Procesul de dezintermediere continua

Este de aşteptat ca fenomenul de dezintermediere să se manifeste şi în perioada imediat următoare, în condiţiile în care instituţiile de credit europene se află într-un proces de ajustare a propriilor bilanţuri în vederea îndeplinirii noilor cerinţe Basel III, proces desfăşurat pe fondul persistenţei unor incertitudini legate de impactul exerciţiului de evaluare cuprinzătoare asupra indicatorilor de adecvare a capitalului (exerciţiul este desfăşurat în contextul aderării ţărilor de apartenenţă a acestor instituţii de credit la Mecanismul unic de supraveghere).

De altfel, dezintermedierea financiară este o realitate care afectează întreaga regiune ECE, cele mai afectate țări în perioada T1/2013 – T1/2014 fiind Slovenia, Letonia și Croația. 

Reluarea creditarii

Piaţa creditului s-a aflat sub semnul ajustărilor bilanţiere în anul 2013 şi în prima parte a anului 2014, atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea.

Deciziile BNR de continuare a ciclului de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi de scădere a ratelor rezervelor minime obligatorii, coroborate cu demararea procesului de curăţare de credite neperformante a bilanţurilor bancare, sunt de natură a asigura premisele unei reluări sustenabile a activităţii de creditare a companiilor nefinanciare în condiţii prudenţiale, în condiţiile în care băncile deţin resursele financiare necesare.

În măsura în care creditorii autohtoni vor translata într-o proporţie cât mai mare către debitori costurile în scădere, este posibil ca finanțarea bancară, în special în lei, să continue mai viguros.

Condițiile privind oferta de credit ar putea să se îmbunătățească în a doua parte a anului 2014, băncile transmițând semnale privind încheierea ciclului de restrictivitate a standardelor de creditare.

Cererea de credit a înregistrat evoluții oscilante și de intensitate redusă, fără o tendință clară, în ceea ce priveşte companiile (ca urmare a constrângerilor de capital şi a canalului de credit ce afectează preponderent IMM) și creditele imobiliare ale populaţiei, în perioada decembrie 2012 – iunie 2014.

Pe de altă parte, se înregistrează o anumită revenire a interesului populației pentru creditul de consum, dar gradul de îndatorare al acestui sector este în continuare ridicat, atât la nivel agregat, cât și în structură, iar procesul de dezintermediere este anticipat a continua, astfel că este discutabilă sustenabilitatea relansării pe termen scurt a creditării pe acest canal.

Evoluţia creditării s-a menţinut în teritoriu negativ, în contextul în care, pe de o parte, creditarea în lei a înregistrat o dinamică pozitivă, iar pe de altă parte, componenta în valută a consemnat o contracţie importantă, fapt care contribuie la diminuarea riscurilor aferente acestui tip de credit.

Potential important de creditare a firmelor

In economie există un potențial important și viabil legat de creditarea companiilor nefinanciare, care este neexploatat.

Ponderea companiilor cu credite la bănci a fost mereu relativ redusă comparativ cu populația totală de firme, indiferent de faza ciclului economic (sub 15 la sută din firmele active din România deținând un credit, în timp ce în cazul persoanelor fizice, 43 la sută din populația activă a accesat finanțare de la bănci, în decembrie 2013).

Evoluțiile favorabile, consemnate în anii precedenți privind modificarea modelului de afaceri al băncilor și instituţiilor financiare nebancare (IFN) în direcția finanțării mai consistente a sectoarelor cu rol în asigurarea unei creşteri economice durabile nu s-au mai manifestat, aceste sectoare înregistrând o diminuare a fluxurilor provenite atât din partea instituţiilor financiare interne, cât şi a celor externe.

E nevoie de imbunatatirea calitatii personalului din banci

Finanţarea acordată de băncile și IFN autohtone, precum și de creditorii externi s-a redus în intervalul decembrie 2012 – iunie 2014 cu 0,3 la sută pentru firmele producătoare de bunuri comercializabile (tradables), cu 6,6 la sută pentru firmele care produc bunuri cu valoare adăugată mare și inovative (medium high-tech și high-tech) şi cu 19,6 la sută pentru firmele prestatoare de servicii care presupun un nivel de cunoastere mai ridicat (knowledge intensive services).

Este posibil ca pentru fructificarea potențialului important al cererii eligibile din partea companiilor să fie necesară și o îmbunătățire a calității și expertizei personalului implicat în activitatea de acordare credite, de analiză a riscurilor și de consiliere a companiilor, precum și o mai bună personalizare a produselor și serviciilor oferite.

Ponderea activelor bancare in PIB, in scadere cu 4 puncte

Sistemul financiar a continuat să îşi reducă dimensiunea şi în anul 2013, într-un ritm mai accentuat decât în anul 2012. Principala ajustare s-a înregistrat în cazul sectorului bancar (ponderea activelor bancare în PIB s-a redus cu 4 puncte procentuale în anul 2013), în timp ce, în cazul IFN, scăderea
acestui indicator a fost de 0,5 puncte procentuale.

Soldul creditelor acordate de IFN s-a menţinut  relativ constant de la data Raportului anterior, dar la nivel structural se remarcă modificări importante în ceea ce priveşte moneda de denominare, debitorii şi produsele oferite.

De asemenea, distribuţia surselor de finanţare indică o creştere a resurselor atrase de pe piaţa internă.

O uşoară ajustare s-a înregistrat și în cazul sectorului asigurărilor, ponderea activelor societăților de asigurare în PIB diminuându-se cu 0,3 puncte procentuale în anul 2013.

Piaţa asigurărilor a continuat să rămână concentrată, aceasta caracteristică fiind mai pronunţată în cazul segmentului asigurărilor generale.

Profitabilitatea companiilor din piaţă a scăzut în anul 2013, ca urmare a deteriorării rezultatelor financiare pe segmentul asigurărilor generale, în pofida reducerii raportului dintre indemnizaţiile brute plătite şi primele brute subscrise pentru acest segment la nivelul minim al ultimilor cinci ani.

Sectorul fondurilor de pensii private şi cel al fondurilor de investiţii au cunoscut o creștere limitată (activele acestor sectoare raportate la PIB s-au majorat fiecare cu 0,6 puncte procentuale în anul 2013).

Evoluția favorabilă a sectorului pensiilor private s-a datorat creşterii volumului de contribuţii şi a numărului de participanţi, în timp ce plăţile către beneficiarii de pensii sunt nesemnificative.

În cazul fondurilor de pensii, investiţiile acestora se axează în continuare pe titluri de stat, însă ponderea a scăzut în favoarea portofoliului de acţiuni.

Riscul de contagiune directă (dinspre sectorul bancar către sistemul financiar nebancar și reciproc) s-a menţinut relativ redus, ponderile expunerilor bancare în bilanţurile celorlalte componente ale
sistemului financiar scăzând în anul 2013 (cu excepţia expunerilor interbancare şi a expunerilor fondurilor de pensii private).

Crizele din Turcia, Ucraina si Bulgaria nu au afectat sistemul bancar

Evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale de la data Raportului anterior s-au caracterizat printr-o diminuare a volatilităţii pieței de capital europene şi a primei de risc la titlurile emise de
autorități.

Ieșirile importante de capital occidental de pe piețele rusești, rezultate în urma conflictului din Ucraina, au avut un efect favorabil pentru obligațiunile emise de România.

Dinamica favorabilă a randamentelor titlurilor a fost încurajată de: (i) evoluţiile pozitive ale economiei româneşti, (ii) îmbunătăţirea calificativului acordat României de către agenția de rating Standard & Poor’s (în mai 2014), ceea ce a determinat o reîncadrare a titlurilor emise de statul român în categoria investiţională
(cu perspectivă stabilă) şi de (iii) includerea, începând cu iulie 2014, a titlurilor emise de statul român în indicatorul GBI-EM Global Diversified, calculat de JP Morgan.

Perioadele temporare de volatilitate care au marcat pieţele financiare internaționale de la data Raportului precedent: Turcia (decembrie 2013 - ianuarie 2014), Bulgaria (iunie 2014) şi Ucraina (începând din martie 2014), nu au avut efecte semnificative asupra sistemului financiar din România.

Indicatorii prudentiali ai sectorului bancar s-au imbunatatit

Principalii indicatori prudenţiali ai sectorului bancar s-au îmbunătăţit, iar dinamica depozitelor populaţiei şi ale companiilor nefinanciare s-a înscris într-un regim normal.

Riscurile aferente evoluţiilormacroeconomice interne s-au situat pe o tendinţă descrescătoare, pe fondul menţinerii creşterii economice în teritoriu pozitiv și al păstrării atitudinii prudente a politicii fiscale (deficitul bugetar a fost 2,3 la sută din PIB în anul 2013, metodologie SEC95, în timp ce deficitul structural a atins nivelul de 1,8 la sută din PIB, în aceeaşi perioadă).

Evoluţiile pozitive înregistrate de economia românească în anul 2013 (creştere economică de 3,5 la sută, reprezentând una dintre cele mai mari rate de creştere din UE) trebuie întărite prin aplicarea unui mix consecvent de politici, în linie cu reformele economice asumate în acordurile de finanţare cu instituţiile internaţionale (UE-FMI-BM).

Se creează astfel premisele gestionării adecvate a unor eventuale evoluții nefavorabile apărute în cazul în care aversiunea ridicată faţă de risc ar reveni pe pieţele financiare internaţionale.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului economic şi financiar intern și internaţional şi posibilele riscuri asupra sectorului financiar, acţionând în vederea menţinerii indicatorilor prudenţiali ai sectorului la un nivel adecvat.

BNR are experiență îndelungată în utilizarea instrumentelor macroprudențiale privind debitorii

Noul cadru macroprudențial, care este în curs de implementare la nivel european, pe baza recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic, va consolida capacitatea sistemelor financiare de a face față unor eventuale evoluții sistemice nefavorabile.

BNR are experiență îndelungată (de aproape un deceniu) în utilizarea instrumentelor macroprudențiale privind debitorii, în special în ceea ce priveşte cele de tipul raportului dintre serviciul datoriei şi venituri (debt-service-to-income, DTI) şi raportului între valoarea creditului acordat și cea a garanției
aferente creditului (loan-to-value, LTV).

Aceste instrumente s-au dovedit a avea o eficiență relativ bună, în special pe termen mai îndelungat, în limitarea creșterii excesive a creditului și în îmbunătățirea capacității debitorilor și a creditorilor de a face față posibilelor evoluții financiare
adverse, ceea ce pledează pentru menținerea unui nivel prudent al indicatorilor amintiți.

BNR monitorizează măsura în care este necesară activarea sau calibrarea instrumentelor macroprudențiale
care se adresează în special creditorilor.

Recomandarea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF), emisă la sfârșitul anului 2013 pentru Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, a fost de a nu impune instituţiilor de credit, respectiv societăţilor de servicii de investiţii financiare, implementarea accelerată a amortizorului de conservare a capitalului și a amortizorului anti-ciclic de capital; totodată, CNSF a recomandat stabilirea unui nivel zero al amortizorului pentru riscul sistemic, în condiţiile existenţei în bilanţurile băncilor a unor rezerve consistente de capital, ca urmare a utilizării de către BNR a instrumentelor de reglementare naţionale în contextul elementelor de flexibilitate permise de pachetul legislativ CRD IV/CRR, prin continuarea aplicării filtrelor prudenţiale la calculul fondurilor proprii şi a indicatorilor de prudenţă bancară.

Prin înființarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) se urmărește întărirea coordonării în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional; acesta va reuni toate autoritățile naționale cu atribuții în domeniul macroprudențial, precum autoritățile de reglementare a sectoarelor financiare (BNR, ASF) și Guvernul, în scopul gestionării adecvate a riscului sistemic și a prezervării stabilității sistemului financiar.

CNSM va stabili politica macroprudenţială şi instrumentele adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

Dezechilibrele externe – vulnerabilități principale la momentul debutului crizei financiare în România (octombrie 2008) – au continuat să se diminueze (deficitul contului curent s-a redus la 1,1 la sută în
PIB în anul 2013, în timp ce stocul datoriei externe a României a scăzut până la 93 miliarde euro, în iunie 2014, tendinţa de ajustare descrescătoare continuând), generând constrângeri gestionabile asupra
stabilității financiare.

La nivel microeconomic, o provocare pentru viitor este ca firmele implicate în comerțul exterior și cele care generează datoria externă privată a țării să-și majoreze ponderea în portofoliul de credite al sectorului bancar autohton și să-și mențină performanțele economice și financiare.

Firmele romanesti obtin tot mai multe credite de la bancile straine

Raportul dintre creditele contractate de la bănci externe și creditele acordate de către băncile autohtone în cazul firmelor care dețin ambele tipuri de finanțări s-a majorat continuu în ultimii ani (de la 202 la sută în decembrie 2012 la 288 la sută în iunie 2014), ceea ce arată și faptul că există spațiu ca băncile locale să-și îmbunătățească abilitatea de a se plia pe cererea care se dovedește viabilă.

Sănătatea financiară a firmelor s-a îmbunătăţit la nivel agregat de la data Raportului precedent.

Rentabilitatea capitalurilor a crescut de la 8,4 la sută la 11 la sută în intervalul decembrie 2012 – decembrie 2013, iar gradul de îndatorare s-a ameliorat uşor; , evoluțiile continuă însă să fie eterogene la nivel microeconomic, unde există în continuare un număr ridicat de firme care înregistrează un rezultat net negativ (58,2 la sută din numărul de companii, decembrie 2013).

Disciplina la plată a companiilor a influențat mixt stabilitatea financiară. Restanţele firmelor faţă de furnizori şi bugetul de stat s-au redus, iar volumul incidentelor de plăţi majore a înregistrat aceeași evoluție, ameliorând disciplina la plată în economie.

Pe de altă parte, rata creditelor neperformante s-a menţinut la un nivel ridicat, inclusiv datorită dezintermedierii financiare, punând presiune pe situaţia financiară a băncilor, iar fenomenul insolvenţei s-a reacutizat în anul 2013, afectând în mod considerabil portofoliul bancar.

Exista premise pentru reducerea ratei creditelor neperformante

Există premise ca rata creditelor neperformante, al căror ritm de acumulare s-a încetinit, să scadă în următoarea perioadă pe fondul intensificării eforturilor băncilor de curăţare a propriilor bilanţuri şi al
îmbunătăţirii cadrului macro-financiar, precum și al ameliorării capacității firmelor de a-și onora datoriile.

Sectorul bancar are un nivel bun de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante generate de companii (66,8 la sută, în august 2014).

Probabilitatea de nerambursare pentru sectorul companiilor nefinanciare se menţine pe un trend descendent (valoarea medie estimată pentru decembrie 2014, fiind de 5,6 la sută, comparativ cu 6,9 la sută în decembrie 2013, conform scenariului macroeconomic de bază).

Riscurile provenind din poziţia bilanţieră a populației s-au ameliorat uşor de la data ultimului Raport.

Gradul de îndatorare a populației s-a redus (însă diferențele în structură s-au menținut), poziţia de creditor net faţă de sistemul financiar s-a consolidat, iar averea netă a crescut.

În plus, îmbunătățirea așteptărilor populației cu privire la situaţia financiară şi ameliorarea nivelului veniturilor, alături de orientarea într-o mai mare măsură către creditarea în moneda locală, pot avea un efect pozitiv asupra structurii îndatorării populaţiei.

Pe de altă parte, disciplina la plată a populaţiei a continuat să se deterioreze, dar într-un ritm mai lent comparativ cu perioada anterioară.

Masurile BNR au ajutat debitorii

Măsurile macroprudențiale adoptate de Banca Naţională a României au avut un rol benefic în ceea ce priveşte îmbunătățirea capacității debitorilor de a face față evoluțiilor financiare negative.

Monitorizarea riscurilor asociate creditării populaţiei, care are ca scop, printre altele, îmbunătăţirea continuă a măsurilor macroprudenţiale, se menţine printre obiectivele băncii centrale.

Expunerea bancilor pe sectorul imobiliar este mare si in crestere

Concentrarea directă și indirectă a sectorului bancar în expuneri având legătură cu dinamica pieței imobiliare este mare și în creștere (ponderea expunerilor de această natură în totalul creditelor acordate populației și companiilor nefinanciare este de 71 la sută, în august 2014), iar riscurile aferente acestor expuneri s-au menținut ridicate (rata de neperformanţă a creditelor comerciale garantate de companii cu ipoteci este de 24,1 la sută, faţă de 16,7 la sută pentru cele fără garanții ipotecare, în iunie august).

O ajustare suplimentară semnificativă a pieţei rezidenţiale imobiliare este puţin probabilă având în vedere scăderea importantă înregistrată în ultimii ani.

Menţinerea unor importante riscuri la nivelul sectorului imobiliar ar putea reclama implementarea de noi măsuri macroprudențiale, în linie cu recomandările Comitetului European pentru Risc Sistemic.

Sistemul ReGIS a continuat să funcţioneze fără disfuncţionalităţi semnificative în perioada iulie 2013 - iunie 2014, în condiţiile creşterii numărului de ordine de transfer procesate şi a ratei de decontare.

Lichiditatea disponibilă agregată a participanţilor la sistemul ReGIS a fost adecvată şi s-a îmbunătăţit.

Sistemul SENT a funcţionat normal, fără evenimente majore, pe fondul unei uşoare creșteri a ratei de disponibilitate a sistemului SENT şi a valorii ordinelor de transfer compensate.

Vezi aici raportul asupra stabilitatii financiare