BNR nu a fost consultata de catre Guvern sau Parlament cu privire la proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice, banca centrala precizand ca aceasta propunere legislativa este in cotradictie cu legea prin care a fost ratificata scrisoarea de intentie catre FMI, in care Romania se angajeaza sa impiedice adoptarea unei astfel de legi.

O lege privind insolventa persoanelor fizice nu ar trebui adoptata pentru ca ar crea hazard moral si ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, afectand stabilitatea financiara, se precizeaza in scrisoarea de intentie.

Ce spune BNR:

"Banca Națională a României nu a primit din partea instituțiilor statului, până la acest moment, nicio solicitare privind exprimarea unui punct de vedere oficial în legătură cu Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice, înregistrată la Senatul României cu nr. L 370/2014.

Procedura legislativă privind acest proiect de lege se află încă în derulare, fiind în etapa obținerii avizelor din partea comisiilor permanente de specialitate din Senat.

În ceea ce privește angajamentul față de Fondul Monetar Internațional, facem precizarea că Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 89/2014 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 5 martie 2014 şi aprobate prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 26 martie, consimțind, prin aceasta, la respectarea și îndeplinirea angajamentelor asumate prin respectiva Scrisoare de intenție.

Așa cum se prevede la punctul 37 din Anexa I – Memorandum de politici economice și financiare – a Scrisorii de intenție semnată la 5 martie 2014, partea română s-a angajat să depună ”toate eforturile pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative referitoare la insolvența persoanelor fizice care ar crea hazard moral și care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina de plată”, având în vedere faptul că menținerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare.

Poziția Băncii Naționale a României, în general, nu numai în legătură cu acest proiect, nu poate fi decât aceea de a respecta reglementările legale în vigoare și angajamentele asumate de Statul român, în cazul de față, angajamentele față de programul economic susținut de Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeana și Banca Mondială."

Victor Ponta: "Mai şi guvernăm România, nu doar ce ne-a dat voie FMI"

Guvernul a anuntat ieri ca a dat aviz favorabil proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice, iar premierul Victor Ponta a declarat astazi ca sustine legea, in ciuda angajamentului fata de FMI.

"Guvernul României, în baza punctelor de vedere ale ministerelor, acordă punct de vedere pozitiv sau negativ unor proiecte parlamentare. Da, avizul este pozitiv, mai departe Parlamentul va decide în urma unei dezbateri", a spus Ponta.

Solicitat să comenteze şi faptul că măsurile propuse de această iniţiativă legislativă nu au fost convenite cu FMI, Ponta a răspuns: "Ei, mai facem şi lucruri pe care nu le-am convenit. Să nu vă supăraţi pe noi acum sau să nu ne certaţi că mai facem şi lucruri pe care...".

Intrebat daca nu exista riscul sa fie certat de FMI, Ponta a răspuns: "Cu asta ne descurcăm. Dacă nu ne certaţi dumneavoasră că mai facem, mai şi guvernăm România, nu doar ce ne-a dat voie FMI, e în regulă".

"O dată mă certaţi că de ce fac ce zice FMI, după aia mă certaţi că...Hotărâţi-vă, e cu bască sau fără bască", a adăugat Ponta.

Proiectul de lege se afla pe ordinea de zi a plenului Senatului, ca prima camera sesizata, urmand a fi dezbatut si in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Deputata PSD, Ana Birchall, initiatoarea legii, ii prezinta avantajele 

Ana Birchall: "Această propunere legislativă acordă un real ajutor debitorului persoană fizică, dându-i posibilitatea să elaboreze un plan de rambursare a datoriilor care se poate întinde pe 5 ani de zile şi să nu fie pus în fața executărilor silite sau a lichidării bunurilor, așa cum se întâmplă în momentul de față."

"Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai ca ultimă soluție, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să își respecte angajamentele de la momentul contractării creditului", a adaugat ea.

Principalele avantaje pe care această lege le aduce sunt:

- dacă sunt executări silite începute, acestea se suspendă odată cu declanșarea procedurii de insolvență pentru persoanele fizice;

- se stopează acumularea de dobânzi şi penalități pentru întârzierea la plată;

- sunt protejate persoanele fizice, debitori de bună credință;

- toate creanțele devin lichide și exigibile;

- toate actele unilaterale ale debitorului (împuterniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;

- asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor;"