Cresterea anuala a PIB-ului Romaniei s-a redus drastic in trimestrul 2, de la 3,9% la numai 1,2%, de trei ori mai putin decat estimarile economistilor din cadrul bancilor, ceea ce reprezinta o uriasa surpriza cu impact negativ, justificand astfel continuarea noului ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara a BNR.

Cresterea economica s-a contractat cu 1% in trimestrul 2 fata de trimestrul anterior, estimarile initiale indicand o crestere cu pana la 0,5%.

Romania a avut in T2 cea mai mare contractie a PIB-ului dintre tarile europene, economiile tarilor vecine fiind in crestere: 0,5% in Bulgaria, 0,6% in Polonia, 0,8% in Ungaria, 0,6% Slovacia, 0% in Cehia.

In consecinta, avansul anualizat al PIB-ului a ajuns de la 3,9% la doar 1,2%, fata de estimarile economistilor care variau intre 3,2% si 3,5%.

Economistii BCR estimau un PIB de 3,2% in trimestrul 2 iar economistii ING erau si mai optimisti, anticipand o crestere de 3,5%.

O alta surpriza neplacuta a fost si revizuirea evolutiei PIB in primul trimestru de la o crestere anuntata initial de 0,2% la o scadere de 0,2%, ceea ce inseamna ca avem doua trimestre consecutive de scadere a PIB-ului, adica ceea ce se cheama recesiune tehnica.

Revizuirea PIB-ului pe primul trimestru nu a aparut in comunicatul Institutului de Statistica ci a aparut doar in comunicatul Eurostat.

Ce anume a determinat aceasta contractie puternica a economiei romanesti ramane deocamdata un mister, in conditiile in care ultimele date lunare indicau o usoara expansiune a PIB-ului, spune Vlad Muscalu, economistul ING Bank.

O posibila cauza ar putea fi, precizeaza acesta intr-un raport economic, nivelul redus al cheltuielilor publice, cu mult sub cel al anului precedent: 7,4% din PIB in trimestrul 2 din 2014, fata de 8,2% din PIB in trimestrul 2 din 2013.

O alta posibila explicatie pentru franarea economiei Romaniei ar fi recolta agricola mai slaba decat anul precedent, din cauza conditiilor meteo adverse, insa contributia agriculturii la cresterea PIB-ului ramane modesta in termeni trimestriali, de doar 0,3 puncte procentuale din PIB, ceea ce inseamna ca alti factori au avut un rol negativ mai important.

La inceputul lui septembrie statistica va face publice informatiile detaliate privind scaderea PIB-ului, astfel ca abia atunci vom vedea daca tendinta este temporara sau nu, avand in vederea apropierea alegerilor, perioada in care statul isi majoreaza volumul cheltuielilor.

Noile cifre privind PIB-ul ar putea reprezenta, de asemenea, un argument pentru BNR sa continue ciclul de scadere a dobanzii de politica monetara inceput in aceasta luna prin ajustarea ratei de referinta de la 3,5% la 3,25%. Economistii bancilor se asteapta ca dobanda sa fie redusa din nou in 30 septembrie la 3% pe an.

Italia, din nou in recesiune

Contraperformanta economiei romanesti apare si in contextul evolutiei sub asteptari a economiei europene, care a stagnat in trimestrul 2.

Astfel, economia Germaniei a scazut cu 0,2%, fata de o crestere de 0,7% in primul trimestru, in ciuda mentinerii cresterii consumului.

Economia Frantei a stagnat in T2, insa consumul populatiei a crescut cu 0,5%, dupa socul cresterii TVA de la inceputul anului.

Italia este din nou in recesiune, dupa o scadere a PIB-ului cu 0,2% in T2 si 0,1% in T1, crescand astfel presiunile privind reformele structurale pe care trebuie sa le adopte tara.

Singurele semnale pozitive au venit din zona tarilor periferice, cu Spania si Portugalia inregistrand cresteri ale PIB-ului de 0,6% in T2.