Dupa cateva luni de liniste din preajma sarbatorilor si inceputul de an, scandalul proceselor dintre banci si clienti reizbucneste, odata cu emiterea unor decizii contradictorii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in doua procese asemanatoare, in care BCR a fost data in judecata de clientii care au cerut instantelor de judecata sa constate ca vechea dobanda interna a BCR pentru credite – dobanda de referinta variabila (DRV) – reprezinta o clauza abuziva, intrucat a fost majorata de banca discretionar, dupa izbucnirea crizei.

In ambele cazuri, judecatorii Inaltei Curti, care ar trebui sa reprezinte o referinta si pentru alte instante, au ajuns la concluzia ca dobanda BCR este abuziva. Numai ca, atunci cand au avut de ales ce fel de dobanda se va aplica in continuare la creditele in cauza, dupa eliminarea dobanzii abuzive, instantele s-au contrazis.

Una dintre instante a precizat, in mod just, ca aceasta nu se poate elimina, pur si simplu, intrucat un credit trebuie sa aiba un cost, astfel ca a sugerat ca banca, impreuna cu clientul, sa ajunga la o intelegere privind noul nivel al dobanzii.

A urmat insa o noua decizie, de joi, 13 martie, prin care o alta instanta a Inaltei Curti a confirmat, intr-un proces initiat de o avocata din Brasov, sentintele instantelor inferioare, Curtea de Apel Brasov si Tribunalul Brasov, care au constatat, de asemenea, caracterul abuziv al dobanzii BCR, dar pe care au inlocuit-o cu o dobanda foarte mica, in jur de 2%, compusa in vehea marja fixa a BCR, de 1,5%, la care se adauga Euribor, care este in jur de 0,2%.

Decizia acestei instante a ICCJ este in contradictie cu cea a primei instante a aceleiasi ICCJ, care a respins solutia data de Curtea de Apel Bucuresti prin care s-a inlocuit, de asemenea, dobanda BCR cu Euribor, precizand ca “instanta de judecata poate elimina o clauza contractuala, ca efect al constatarii nulitatii acesteia, insa nu o poate inlocui”, iar atata vreme cat nu mai exista o clauza in contract cu privire la modul de calcul al dobanzii, aceasta urmeaza a fi negociata de catre parti.

De ce este popular Piperea

Trebuie subliniat aici ca popularitatea de care se bucura procesele impotriva BCR este data tocmai de aceasta oportunitate, ca avocatii sa castige in instanta o dobanda foarte mica, de doar 1,5% sau chiar 0%, pentru clienti, ceea ce, fireste, nu este corect din punct de vedere economic, intrucat o banca nu poate practica astfel de dobanzi decat in pierdere, doar daca ne gandim ca trebuie sa plateasca pentru depozite o dobanda cel putin inca o data mai mare, in jur de 3%.

Iar in aceasta perspectiva tentanta, in care avocatii le promit clientilor reducerea substantiala a ratelor la banca, fireste ca nimeni nu mai este dispus sa negocieze cu banca o dobanda normala, corecta.

Pentru avocati, perspectiva obtinerii acestor beneficii uriase pentru clienti, care se vad dintr-o data cu rate substantial diminuate, de la dobanzi de 7-8% la doar 1,5%, inseamna profituri frumoase in propriile buzunare, astfel ca lupta impotriva bancilor se duce fara prea multe scrupule sau respectarea unor principii de moralitate.

Astfel ca unul dintre avocatii devenit celebru in batalia cu bancile, Gheorghe Piperea, isi anunta astazi infiintarea propriei asociatii de protectie a consumatorilor, cu scopul evident de a castiga cat mai multi clienti, bani si popularitate de pe urma proceselor cu bancile.

O asociatie de fatada, carlig pentru atragerea clientilor

Fireste ca el va anunta, de fatada, un scop nobil al asociatiei, acela de a proteja consumatorii exploatati si abuzati de banci si eventual, de a putea sa initieze procese colective a caror decizii sa se aplice tuturor cientilor bancilor aflati in respectiva situatie, conform noii legislatii.

Piperea poate sa-si etaleze nestingherit cartile de joc la o masa la care autoriti responsabile de stabilitatea pietei bancare, BNR, si a protectiei consumtorilor, ANPC, au spus pas de multa vreme. In timp ce BNR s-a limitat la niste simpozioane in care mai mult s-a facut de ras, ANPC a preferat sa mearga pe cartea populismului, fiind o institutie politica, astfel ca a initiat, la randul sau, niste procese izolate, ramase secrete, impotriva unor banci, dar mai mult de ochii lumii, fara sa incerce sa rezolve aceasta problema la nivelul intregii piete bancare, sa aiba o abordare generala.

BNR a reusit, in final, sa convinga guvernul sa infiinteze un Tribunal Specializat in Bucuresti, care sa incerce sa ajunga la o practica unitara in cazul proceselor privind clauzele abuzive. Insa, dupa cum era de asteptat, desi acest tribunal urma sa-si inceapa activitatea din 1 martie, nu se aude inca nimic de el.

Nici Asociatia Romana a Bancilor (ARB) nu s-a deranjat prea mult in aceste cazuri, cu toate ca in joc este imaginea intregului sistem bancar, avand in vedere ca banci importante, precum BCR, Raiffeisen Bank, Volksbank, Bancpost, Banca Romaneasca, Piraeus Bank sau OTP Bank, sunt acuzate sistematic, de multe ori nedrept, in contextul acestor procese.