Programul de credite ipotecare garantate de stat Prima Casa va fi transformat in Noua Casa, doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi, nu si vechi, cum se intampla in prezent, conform programului politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului, săptămâna viitoare.

Programul politic mai prevede stimularea mobilităţii tinerilor prin acordarea de subvenţii pentru chirie pentru cei care se mută în alt judeţ pentru primul loc de muncă.

În vederea sprijinirii mediului de afaceri, se are în vedere: acordarea de facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM şi consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

Documentul Guvernului prevede consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilor în sectoarele strategice (şi creditarea rurală), inclusiv prin capitalizarea Fondului de garantare şi a Fondului de Contragarantare.

De asemenea, Guvernul are în vedere promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de proprietate a economiei naţionale.

Conform documentului, iniţierea şi implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat, dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare şi încurajarea sistemului de asociere (mutualist) şi reglementarea cadrului juridic necesar implementării de "business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, sunt elemente de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Programul guvernului pentru sectorul IMM şi mediu de afaceri

Facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă

● Scutirea (suportarea de la bugetul de stat), pentru o perioadă de un an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani

● Program care să asigure consiliere, acces la internet şi alte surse de informaţii referitoare la locurile de muncă disponibile la agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă, în licee şi universităţi. Accesarea acestor resurse să fie o condiţie pentru plătirea indemnizaţiei de şomaj şi pentru terminarea studiilor. Remunerarea consilierilor/agenţilor sociali să fie bazată pe rata de angajare a celor consiliaţi.

● Program de încurajare a tinerilor romi să intre pe piaţa albă de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi la final consiliere pentru plasamentul pe piaţa muncii

● Program de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public-private

● Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilor în sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurală)

● Proiectul Prima casă va fi transformat în proiectul Noua casă, adresat doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi.

Stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM. Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM

● Promovarea şi implementarea modificărilor legislative necesare recunoaşterii contragaranţiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, în mod similar contragaranţiilor acordate de instituţii similare din Uniunea Europeană (Portugalia, Spania etc.)

● Operaţionalizarea şi susţinerea de către Guvern a unor programe în concordanţă cu noua generaţie de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu şi platformele de datorie ale UE - respectiv Programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi IMM-uri COSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale şi inovare socială; Europa creativă

● Înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, prin participarea statului într-un parteneriat deschis şi a unor bănci/instituţii financiare interesate, care să permită sectoarelor generatoare de creştere să acceadă la surse alternative de finanţare, în condiţiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-şi asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienţi/activităţi

● Direcţionarea strategiilor CEC Bank şi EXIMBANK către sprijinirea absorbţiei fondurilor europene şi a investiţiilor şi crearea unor parteneriate cu băncile (CEC, EXIMBANK etc.) în vederea acordării de credite cu dobândă redusă pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB din perspectiva identificării soluţiilor de asigurare a accesibilităţii creditelor pentru IMM din perspectiva criteriilor Basel III

● Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de "business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, necotate

● Reglementarea instituţiei "Mediatorul de credite" pentru găsirea soluţiilor de creditare în cazul în care apar dificultăţi în dialogul cu băncile şi accesul la finanţare

● Direcţionarea cu prioritate a sprijinului prin garanţii şi contragaranţii către sectoarele economice cu valoare adăugată mare şi a polilor de competitivitate

● Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare şi încurajarea sistemului de asociere (mutualist)

● Iniţierea şi implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat

● Elaborarea unui cadru normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activează în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării ori care iniţiază proiecte în acest domeniu

● Instituirea unui mecanism unitar şi corelat de alocare a fondurilor publice către sistemul de garantare-contragarantare în vederea eficientizării utilizării resursei publice, direcţionării acesteia spre activităţile cu impact mai ridicat în ceea ce priveşte gradul de multiplicare şi respectarea principiului că cheltuielile din bugetul de stat trebuie să aducă beneficii clare şi vizibile pentru sectorul IMM.

● promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de proprietate a economiei naţionale;

● Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la baza transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).

PROGRAMUL PUBLICAT DE GUVERN

Acest program apare într-un moment istoric şi se bazează pe conlucrarea mai multor forţe politice, în scopul realizării unei Românii puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză, înseamnă instituţii corecte şi drepte, înseamnă un stat puternic, cu şanse în lumea care se schimbă sub ochii noştri.

Elaborarea prezentului program a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre aşteptările populaţiei, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti.

Evaluarea obiectivă a realităţii economice şi sociale din ţară relevă că România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din nedreptăţile comise de guvernările PDL au fost reparate, guvernarea a devenit mult mai preocupată de problemele reale ale populaţiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totuşi, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată.

În acest context, Guvernul îşi propune să continue lucrurile bune pe care le-a început. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei.

Programul reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării, combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii, politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea soluţiilor europene; principiul protejării şi încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Acest program este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic şi va fi susţinut de o strategie naţională de dezvoltare pe termen mediu şi lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor.

Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele programului. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai multă justiţie socială şi că poate oferi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă.

Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul program este cel al respectului faţă de opoziţie. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie închegată şi activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. România nu poate continua pe linia conflictului şi a dezbinării.

O guvernare responsabilă promovează dialogul, construcţia şi stabilitatea.
De asemenea, dialogul cu opoziţia va fi dublat de dialogul social. Transparenţa şi deschiderea spre partenerii sociali şi consultarea societăţii civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor Guvernului, întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească.

Plecând de la câteva principii, guvernarea va începe construcţia unei Românii puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare şi corectitudine.

● Respectăm regulile statului de drept şi drepturile individuale, aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţie. Guvernarea este promotorul legalităţii.

● Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială - urmărind obţinerea unei creşteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populaţiei, prin implementarea reformelor structurale care să permită creşterea competitivităţii economiei româneşti.

● Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică şi coeziune socială. Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare fiscală.

● Considerăm că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe.

● Sprijinim libertatea economică, iniţiativa privată şi competiţia corectă, căi eficiente de combatere a sărăciei.

● Garantăm proprietatea şi sprijinim acumularea corectă de capital.

● Banii publici trebuie folosiţi eficient, avuţia naţională trebuie protejată şi declarăm război evaziunii fiscale.

● Accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică.

● Susţinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei româneşti şi a unei agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile şi bine plătite.

● Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şi la sănătate şi care să asigure cetăţenilor români o viaţă demnă.

● Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună.

● Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranţa şi încrederea.

● Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesionişti şi competenţă.

● Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituţie îmbunătăţită, un Parlament legitim şi credibil.

● România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită între statele lumii, ca partener respectat în Uniunea Europeană.

Acest program este creat pentru o construcţie puternică, progresistă, de viitor, bazată pe valorile libertăţii, corectitudinii, dreptăţii şi responsabilităţii. Am început să reparăm nedreptăţile şi vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică.

BUGET

● Un ritm mediu anual de creştere economică de cca. 3% în perioada 2014-2016
● Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht
● Continuarea consolidării fiscale în anii 2015 şi 2016 în acord cu Comisia Europeană, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu
● Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht
● Realizarea unei politici de îndatorare publică care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei, în conformitate cu reglementările în vigoare
● Realizarea tuturor paşilor necesari pentru trecerea, la programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaţionale în domeniu
● Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) şi vom respecta prevederile acestora
● Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici

- Produs intern brut, crestere reala fata de anul precedent: 3,5% in 2013 2,3% in 2014, 2,5% in 2015, 3% in 2016

- Deficitul contului curent (% din PIB):         - 1,1% in 2013, - 1,2% in 2014, -1,2% in 2015, - 1,5% in 2016

- Cresterea preturilor de consum (finalul anului): 1,55% in 2013, 3,4% in 2014, 2,5% in 2015, 2,3% in 2016

- Cresterea preturilor de consum (medie anuala): 3,98% in 2013, 2,5% in 2014, 2,8% in 2015, 2,5% in 2016

- Cursul de schimb mediu leu/euro: 4,42 in 2013, 4,45 in 2014, 4,40 in 2015 si 4,40 in 2016

- Deficitul bugetar, % din PIB, metodologia pe fluxuri de numerar (cash): -2,5% in 2013, -2,2% in 2014, -1,4% in 2015 si -1,4% in 2016

AGRICULTURĂ

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei din sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării terenului agricol în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne lipsite de aceste tehnologii performante şi care cu care se aliniază cerințelor pieţei şi unei agriculturi moderne.

În acest mandat ne propunem să fructificăm potenţialul agricol al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.

Ne propunem ca, sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, o dată cu garantarea veniturilor agricultorilor şi protejarea mediului.

Se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un nivel de trai decent pentru fermieri, reducerea importurilor, creșterea schimburilor si exporturilor de produse agroalimentare.

Guvernul consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural din România şi cel din statele membre din vestul Europei.
Creşterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă şi asigurarea accesului la serviciile de sănătate şi educaţie publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului.

Direcţii de acţiune

Dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc

• Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană şi internaţională; creşterea productivităţii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare pe piaţa internă şi creşterea exporturilor, în special de produse finite cu valoare adăugată mare;
• Extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret - Bărăgan) şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare;
• Funcţionarea filierelor pe produs, altfel multe produse agroalimentare de calitate nu vor ajunge pe piaţa sau se vor vinde la preţuri mici care nu acoperă nici măcar costurile de producție.
• Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale; pe termen mediu,stabilirea unei cote reduse de TVA la produsele agroalimentare de baza cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar;
• Încurajarea tipului de agricultură de nişă (de exemplu agricultura ecologică şi produsele tradiţionale);
• Dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor;
• Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiza a legumelor şi fructelor
• Funcţionarea corectă a pieţelor legumelor şi fructelor precum şi imbunatatirea accesului producatorilor la acestea.
• Funcţionarea fondului de creditare agricolă şi a celui mutual în agricultură;
• Identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea rolului economic al organizaţiilor asociative din agricultură, odată cu comasarea ofertei de produse agricole;
• Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanţă cu prevederile viitoarei PAC;
• Adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor agricole
• Reducerea numarului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activitatilor agricultorilor de subzistenţă in activitati care produc pentru piaţă;
• Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane;
• Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri;
• Adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale şi înfiinţarea unei scheme de creditare pentru achiziţia de terenuri agricole;

Fonduri Europene

• Accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Este esenţial ca România să reducă la minimum sumele ce vor fi dezangajate în final.
• Pregătirea şi negocierea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020; viitorul program va asigura identificarea priorităţilor reale ale mediului rural românesc şi concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar.
• Întreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru creşterea plăţilor directe astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine, dar şi să conducă la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene.

Acte normative

• Simplificarea legislaţiei şi procedurilor – aceasta este o necesitate obiectivă, având în vedere că legislaţia Europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică şi mai mult;
• Un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor procesatorilor şi comerciantilor în procesul de adoptare a legislaţiei din domeniu.

Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi instituţiilor din subordine.
Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fără o reformă importantă în domeniul administratiei romanesti.
• Introducerea managementului modern in structura ministerului si a institutiilor subordonate
• Imbunataţirea informarii fermierilor privind masurile de sprijin (masuri de e - guvernare)
• Realizarea unei proiectii bugetare MADR, pentru perioada 2014 – 2020 in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice
• Asigurarea de personal suficient, bine pregatit şi remunerat corespunzator
• Implicarea treptata a organizatiilor profesionale reprezentative in derularea masurilor odata cu responsabilizarea acestora.

Camerele agricole

• Transformarea lor in furnizori de consultanta pentru fermieri si pentru cei care isi desfasoara activitatea in mediul rural.
• Indeplinirea rolului camerelor agricole, asa cum sunt definite acestea, pentru atingerea cerintelor la nivel national si european.

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:

• întarirea capacității institutionale;
• utilizarea eficientă a resurselor naturale;
• formarea și educatia profesională continuă;
• intarirea capacitatii de prognoză, cu estimarea corecta a evolutiilor sectorului agricol;
• dezvoltarea cercetarii si inovarii in domeniu;
• emiterea de avize stiintifice consultative dupa caz.
Viitorul agriculturii si al satului romanesc
• Readucerea agriculturii pe locul dat de potentialul si traditia ei
• Asocierea in agricultura va atinge nivelul necesar promovarii unei agriculturi performante, bazate pe cererea pietei europene si internationale.
• Dezvoltarea zootehniei si cresterea ponderei acesteia in totalul productiei agricole sunt prioritare.
• Dezvoltarea sectorului horticol si cresterea ponderei acestuia in sectorul agricol romanesc
• Promovam si sustinem produsele ecologice si traditionale romanesti.
• MADR va avea o structura administrativa functionala si depolitizata.
• Agricultorii vor fi informati si pregatiti profesional prin programe dedicate in PNDR si prin intermediul Camerelor Agricole.
• Organizatiile patronale vor juca un rol mai important in luarea deciziilor in agricultura.
• Cresterea rolului jucat de agricultori, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea de a influenta decisiv politicile agricole.
• Cresterea suprafetelor irigate prin masuri de stimulare a utilizarii eficiente a apei si prin facilitarea accesului agricultorilor la apa la un pret atractiv al energiei electrice.
• Romania poate deveni din piata de desfacere un jucator pe piata internationala a a produselor agroalimentare
• Procedurile de acordare a fondurilor europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor.
• Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului romanesc.

COMUNICAŢII

Deoarece scopul principal al integrării tehnologiilor digitale în economia şi societatea româneasca este de a stimula inovaţia şi creşterea economică, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a întreprinderilor, principalele obiective ale programului vizează implementarea prevederilor europene cu privire la agenda digitală, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicaţii în bandă largă, accesul la informaţii publice, identitate electronică, protecţia datelor cu caracter personal, precum şi implementarea soluţiilor de interoperabilitate în conformitate cu cadrul european.

În vederea asigurării dreptului la informare nediscriminatorie a cetăţenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală terestră, precum şi implementarea unui proiect-pilot pentru transmiterea programelor naţionale de televiziune în format digital.

Pentru liberalizarea serviciilor poştale, a serviciului universal poştal şi modernizarea serviciilor CN Poşta Română se va asigura cadrul legal adecvat.

Direcţii de acţiune

e-Guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media sociale
e-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetăţenilor, mediului de afaceri şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilităţii sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii Europene şi prin schimb securizat de informaţii.
● Realizarea interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE, pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul orientării pe servicii electronice şi centrate pe evenimentele din viaţa unui cetăţean
● Susţinerea unei sistem de coordonare instituţional care să asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, aşa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic şi organizaţional
● Susţinerea cooperării dintre instituţiile publice pentru aliniere şi interconectare în vederea realizării şi implementării serviciilor publice transeuropene
● Implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digitală etc.)
● Implementarea tehnologiilor de tip cloud la nivelul instituţiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile şi dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va îmbina un concept particular al unui cloud hibrid - o zonă de cloud public destinată relaţiei cu cetăţenii în contextul e-Guvernării (eficientizează costurile de dezvoltare e-Gov) şi o zonă senzitivă de cloud privat destinată interoperabilităţii organizaţiilor guvernamentale
● Implementarea monitorizării serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ şi a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud şi implementarea măsurilor de evaluare a vulnerabilităţilor şi a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing
● Aplicarea iniţiativei europene Open Data - punerea la dispoziţia publicului de date accesibile, reutilizabile şi redistribuibile în mod liber, fără a ţine cont de restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental
● Promovarea şi aplicarea tehnologiilor de procesare inovativă a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor şi pentru a facilita analiza informaţiilor din administraţia publică
● Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administraţiei publice centrale, regionale şi locale
● Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu şi a reglementărilor naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodică (anuală) a acestora reprezintă un prim pas în sporirea încrederii cetăţenilor în sistemele de guvernare electronic.
● Revizuirea legislaţiei în domeniu privind identificarea electronică, semnătura electronică, marca temporală şi utilizarea documentelor în formă electronică
● Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalităţii informatice şi de creştere a încrederii cetăţenilor în utilizarea tehnologiei informaţiei
● Promovarea şi implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor şi serviciilor electronice participative la iniţiative publice sau guvernamentale pentru persoane şi mediul de afaceri
● Stimularea cetăţenilor în sensul generării de conţinut digital relevant pentru România şi contribuţiei în medii digitale colaborative (România on-line)
● Eficientizarea activităţii centrelor de date şi dezastru, servicii informatice şi suport pentru realizarea mediului comun informaţional al instituţiilor administraţiei publice, care să permită accelerarea semnificativă a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial şi teritorial prin utilizarea mai eficientă a sistemelor TIC de planificare şi suport de decizie

TIC în slujba educaţiei, sănătăţii şi culturii

● Formarea de competenţe digitale de bază pentru cetăţenii României, cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilităţi etc.)
● Susţinerea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naționale, a metodelor inovative de integrare a resurselor educaţionale de tip web 2.0 şi a resurselor educaţionale deschise în procesul de învăţare
● Publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informaţii culturale on-line
● Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naționale, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic
● Susţinerea organizării concursurilor naţionale de conţinut digital educaţional pentru învăţământul preuniversitar
● Susţinerea informatizării complete a unităţilor educaţionale şi serviciilor administrative din învăţământ la toate nivelurile
● Susţinerea de iniţiative de promovare a aplicării şi interoperabilităţii soluţiilor de e-sănătate la nivel naţional şi european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice laboratoare, aplicaţii pentru medicii de familie etc.), sisteme informatice administrative (contabilitate, resurse umane etc.) şi sisteme naţionale e-sănătate (statistică, CNAS, DSP)
● Asigurarea condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic în cadrul organizaţiilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii

E-commerce, TIC şi cercetare-dezvoltare-inovare

● Promovarea mecanismelor moderne de e-Commerce, mcommerce, m-wallet şi NFC prin alinierea la reglementările europene
● Încurajarea comercianţilor în folosirea canalelor de vânzare electronice: e-Commerce, m-Commerce, atât pe piaţa internă, cât şi în afara ţării
● Iniţierea de programe de cercetare-inovare în domeniul IT&C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei
● Introducerea specializării inteligente (smart specialisation) ca o condiţie prealabilă de finanţare a activităţilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru România. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare şi poli de competitivitate pentru creşterea regională
● Stimularea investiţiilor private în domeniul cercetării-inovării în scopul creşterii ponderii produselor şi serviciilor inovative în economia României, pentru asigurarea competitivităţii şi stimulării productivităţii
● Implementarea de proiecte în cadrul programului Connecting Europe, atât în domeniul infrastructurii de comunicaţii electronice, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii electronice.

Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale

Obiectivul general este acela de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă (reţele de distribuţie), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire şi standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurenţial în piaţa serviciilor IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România, creşterea coeziunii şi incluziunii sociale.

● Elaborarea unui pachet de acte normative şi legislative, care să încurajeze dezvoltarea infrastructurii în bandă largă şi să asigure un cadru concurenţial
● Asigurarea unui cadru instituţional unitar, care să permită o coordonare eficientă a investiţiilor din domeniul infrastructurilor de comunicaţii, în care să fie implicaţi toţi actorii importanţi
● Modernizarea reţelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmăreşte îmbunătăţirea tuturor reţelelor de comunicaţii de bandă largă, astfel încât să asigure cerinţele tehnice impuse de noul set de aplicaţii generate în conformitate cu Agenda digitală 2020

DEZVOLTARE ŞI ADMINISTRAŢIE

Obiective
● Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin continuarea simplificarii procedurilor de depunere, evaluare, implementare şi verificare a proiectelor
● Reorganizarea administrativ-teritorială, prin crearea cadrului instituţional pentru funcţionarea regiunilor administrativ-teritoriale
● Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru:
- reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare;
- recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre.
● Prioritizarea investiţiilor publice destinate satului românesc, în sensul finanţării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc., care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort.
● Continuarea reformei în administraţia publică, cu accent pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii
● Armonizarea legislaţiei care guvernează administraţia publică în vederea eficientizării actului administrative
● Întarirea identitatii colectivitatilor locale
● Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de funcţionare a tuturor instituţiilor din administraţia publică, de la nivel central, cât şi local, prin utilizarea standardelor de calitate şi de cost ale tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcţionare şi reglementare a administraţiei, în aşa fel încât activitatea administraţiei publice să fie măsurabilă şi eficientă
● Operaţionalizarea conceptului de "ghişeu unic" şi a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocraţiei, a costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local

Direcţii de acţiune
1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene
2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate
3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară
4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice
5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică
6. Sustinerea masurilor pentru promovarea identitatii colectivitatilor locale

1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene

● Continuarea masurilor necesare cresterii absorbtiei fondurilor europene atat prin ideintificarea de masuri suplimentare pentru actuala perioada de programare (2007-2013).
● Organizarea sesiunilor de depunere a proiectelor in cel mai scurt timp dupa aprobarea Acordului de parteneriat 2014-2020 si crearea masurilor de eligibilitate pentru finantarea proiectelor mature, inclusiv cele incepute.
● Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională. De asemenea, implementarea strategiilor locale/judeţene/regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care să conducă la o dezvoltare regională echilibrată
● Promovarea de acte normative pentru:
- reducerea birocraţiei în sensul eliminării avizelor şi acordurilor la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanţare fonduri publice şi/sau europene, şi înlocuirea acestora cu avize de principiu, precum şi scutirea de orice taxe a acestora;
- reglementarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate în gestionarea şi controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau a lipsei de control în anumite cazuri;
- impunerea unui cadru unic de accesare şi rambursare, indiferent de Program/AM/ - documentaţii tehnico-economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuţii la cofinanţarea proiectelor, cereri de finanţare, rapoarte de progres etc.;
- impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor şi pentru încheierea de acte adiţionale la contractele de finanţare;
- accelerarea procesului de achiziţii publice din fonduri europene prin introducerea noţiunii de prioritate maximă a publicării documentaţiilor de atribuire în SEAP a acestora;
- introducerea unor măsuri de prevenire a corecţiilor financiare prin standardizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini şi introducerea standardelor de cost şi calitate pentru toate tipurile de achiziţii (servicii, lucrări, furnizare produse).

2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate

● Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra şi interregionale
● Prioritizarea investiţiilor publice în cadrul planului strategic de dezvoltare şi stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu alocările financiare existente şi defalcarea acestora pe fiecare regiune şi judeţ
● Se vor realiza şi continua următoarele programe:
- Programul "Satul Românesc" - finanţarea prioritară a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc. care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort;
- Programul pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor mici şi mijlocii;
- Programul pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerări urbane prin măsuri instituţionale şi legislative;
- Programul de modernizare a drumurilor judeţene pentru asigurarea accesibilităţii la reţelele de transport naţionale şi europene;
- programe de construcţii de locuinţe:
- pentru tineri;
- pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesori etc.);
- locuinţe sociale;
- programe de reabilitare termică a clădirilor de locuit şi de reducere a riscului seismic;
- continuarea programului "Termoficare 2006-2015";
- alte programe aflate în derulare, necesare şi oportune.
● Continuarea, în vederea finalizării, a proiectelor începute şi neterminate, care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor priorităţi şi criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor