Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat astazi, in cadrul unei conferinte de presa, modul in care bancile vor putea aproba clientilor reducerea ratelor la credite pe o perioada de doi ani, conform unui program ce urmeaza a fi aprobat de Guvern.

In pimul rand, a precizat Isarescu, programul nu este obligatoriu pentru banci, ci optional, ceea ce inseamna ca bancile pot aproba sa respinge solicitarile din partea clientilor, in functie de conditiile fiecarui tip de credit si situatia fiecarui client.

Mugur Isarescu: "Prima noastra preocupare a fost ca nu este vorba de o chestie obligatorie, ci o schema voluntara, in care bancherul sta fata in fata cu clientul lui si spune: avem la indemana un stimulent fiscal. Ne convine noua banca, si dumneavoastra sa procedam la aceasta usurare a venitului, intarziere de plata, cum vreti sa-i spuneti si sa beneficiem de avantajul fiscal? Cat timp nu este obligatorie se va aplica acolo si acelor clienti in cazul carora avantajul este evident si dupa ce el bate la usa bancii si cere sa beneficieze de aceasta schema."

Asta pentru a se diminua riscul hazardului moral si mentinerea disciplinei financiare, cu alte cuvinte sa se descurajeze cazurile prin care unii intentioneaza sa profite de acest program pentru a nu mai plati ulterior datoria catre banca.

De fapt, prin acest program se urmareste, alaturi de stimularea consumului, reducerea ratei creditelor neperformante, astfel ca de aceasta masura ar trebui sa beneficieze in primul rand cei care "gafaie", dupa cum s-a exprimat guvernatorul, atunci cand isi platesc ratele, pe cand cei care nu au probleme in achitarea ratelor nu ar avea niciun motiv sa apeleze la acest ajutor de stat.

Mugur Isarescu: "Daca un client nu are restante la credite si le poate plati fara probleme, asadar nu are niciun interes sa amane plata, atunci nici el nu bate la usa bancii, nici banca nu-l cheama. Daca insa se considera a fi un avantaj, da. Este vorba de clientii care au intarziat cu plata ratelor sau cei care nu au intarziat dar care gafaie."

"Cresterea creditelor neperformante apare pentru ca nu mai platesti la timp dobanzile. Dimpotriva, este o speranta, si asta a fost discutia intre noi si bancile comerciale, ca ceea ce ar putea deveni neperformant nu va deveni neperformant pentru ca omul inainte trebuia sa plateasca 500 de lei, pe cand acum va plati numai 200 de lei si atunci, ca sa beneficieze si de avantajul fiscal si sa nu strice relatia cu banca, performeaza, deci creditul ce urma sa devina neperformanta nu mai este neperformant."

Deocamdata nu se stie cum va arata programul, a precizat Isarescu, guvernul urmand sa adopte un proiect al acestuia si abia apoi se va putea discuta concret pe marginea acestuia.

"Bancile POT, deci POT, nu sunt obligate"

Mugur Isarescu: "Este un sistem de stimulare a consumului, dupa cu s-a anuntat, prin usurarea serviciului in primii 2 ani pentru debitorii bancilor, am inteles ca sunt in jur de 900.000 de debitori, contra unor stimulente fiscale. In consecina, este o schema fiscala, chiar daca se numeste de credit, asadar detalii le aflati la ministrul de finante.

La noi s-au discutat doua probleme, care din punctul de vedere al bancii centrale sunt esentiale. S-a discutat relatia banci-clienti, astfel incat aici sa nu intervina ceva fortat care sa creeze hazard moral, de aceea in text se spune ca bancile pot, deci BANCILE POT, impreuna cu clientii care doresc si sunt interesati de stimulentul fiscal, reducerea de impozit, daca este atragatoare pentru ei.

Bancile pot sa negocieze cu clientii, intr-un anumit cadru, aceasta usurare, pentru ca nu i-as spune nici rescadentare nici restructurare nici reesalonare, cu toate ca este, intr-un fel. Pentru ca mai ales daca le traduceti in engleza, pericolul este sa sa inteleaga altceva. Deci este asa, un fel de debt relieaf, desi nici asta nu cred ca e formularea, ci o usurare a servicului.

Deci acesta este primul aspect: sa nu se creeze hazard moral, sa se discute cu bancile, si sa fie pe baza unui stimulent fiscal, a unei scheme fiscale ce va fi detaliata, pentru ca aceasta trebuie incorporata in buget. Ea mai cuprinde acolo un calcul de recuperare a unor venituri bugetare, din impozitul pe venit, de exemplu, prin cresterea consumului si deci prin cresterea veniturilor prin taxele de consum. Deci acest lucru s-a negociat aici, pentru ca noi nici nu avem posibilitate sa calculam cu adancime impactul fiscal, este o masura fiscala."

Un al doilea aspect al programului discutat la BNR a fost prezentarea acestuia ca o alternativa mai buna fata de alte programe de ajutorare a clientilor adoptate in alte state, precum Ungaria.

Mugur Isarescu: "Un al doilea aspect avut in vedere a fost ca din partea bancilor sa nu apara reactii de alta natura. Deci noi credem ca o astfel de schema, in masura in care va lucru, vom vedea detaliile, este preferabila unor scheme precum cele din tarile vecine, de exemplu convertirea la un curs schimb fix  a unor credite in valuta si cu lasarea costurilor undeva in aer, sa le suporte bancile sau altcineva."

Profiturile bancilor nu vor fi afectate

Intrebat daca nu cumva vor fi afectate profiturile bancilor prin amanarea ratelor in valoare totala estimata la 4 miliarde de lei, Isarescu a spus ca, dimpotriva, bancile ar putea castiga prin reducerea ratei de neperformanta.

Mugur Isarescu: "Fac o judecata care mi se pare normala, ca sa nu-i spun sanatoasa: daca ceva este neperformant, este pentru ca debitorul nu poate sa plateasca sau rata lunara i se pare prea mare, chiar daca plateste, plateste cu dificultate, gafaie. Deci daca ceva este apropiat de neperformant, o usurare a serviciului datoriei eu spun ca nu duce la o pierdere mai mare ci la o rata de neperformanta mai mica. Asta este judecata, deci nu pot sa va inteleg chiar bine.

Asadar atata vreme cat se face acest lucru pe baza de voluntariat, eu cred ca din punctul de vedere al bancii centrale, nu avem probleme. Insa cea mai importanta parte este cea fiscala, pentru ca ai niste costuri."

Intrebat daca nu cumva era mai buna o lege a falimentului personal, guvernatorul a raspus: "La legea falimentului personal, acolo exista mai mult hazard moral, pentru ca poate determina persoanele fizice sa ceara falimentul si nu degeaba majoritatea bancilor s-au pronuntat impotriva."