Ministerul Finantelor a publicat ieri pe site-ul institutiei, in vederea dezbaterii publice, proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, in care se propune plafonarea comisioanelor interbancare (interchange) stabilite de organizatiile de carduri Visa si MasterCard la platile cu cardul in magazine de la 1% in prezent, la doar 0,2% la cardurile de debit si 0,3% la cele de credit.

Comisionul interchange este stabilit de Visa si MasterCard dar este incasat de banca emitenta a cardului de la banca detinatoare a POS-ului dintr-un magazin, fiind in medie de 1%. Acest comision, la care se adauga altele impuse de banci, se transfera magazinelor care detin POS-uri, astfel ca acestea platesc pentru fiecare plata cu cardul un comision intre 1,78% si 2,4% din valoarea cumparaturilor, conform unui studiu al Consiliului Concurentei.

MasterCard precizeaza ca aceste comisioane platite de magazine sunt, de fapt, mai mici, intre 1,6% si 1,8%.

In urma reducerii comisionului interchange, magazinele ar putea astfel plati mai putin pentru acceptarea platilor cu carduri.

MasterCard mai precizeaza ca nu colecteaza comisioane interchange (acestea fiind platite de banca acceptanta catre cea emitenta a cardului), ci obtine venituri din taxele percepute institutiilor financiare care emit si accepta carduri pentru fiecare tranzactie cu cardul, taxe stabilite in functie de numarul platilor.

"Cand reteaua noastra este utilizata pentru autorizarea unei tranzactii sau pentru decontari, banca plateste MasterCard un comision pentru serviciile de procesare, stabilit in functie de numarul tranzactiilor. Mai percepem comisioane si pentru alte sercicii si produse, precum in cazurile de solutionare a fraudelor, pentru consultanta si cercetare sau pentru servicii destinate utilizatorilor de carduri", precizeaza MasterCard.

Utilizatorii cardurilor au comision 0 la orice plata cu cardul, in magazine sau online.

Comisioanele din Romania, printre cele mai mari din Europa

Comisioanele percepute comerciantilor la acceptarea platilor cu cardul in Romania sunt printre cele mai mari din Europa si afecteaza atat platile cu cardul cat si pretul produselor, spune Consiliul Concurentei.

"Comisionul interbancar perceput de băncile din sistemul Visa şi MasterCard influenţează, într-o proporţie însemnată, nivelul comisioanelor de servicii percepute comercianţilor şi, implicit, preţurile finale ale produselor şi serviciilor", arata studiul Consiliului Concurentei.

Seful Visa, Catalin Cretu, a declarat ieri ca institutia sa nu are de gand sa reduca nivelul acestor comisioane, in ciuda criticilor venite din partea autoritatilor, dar si a comerciantilor, care au reclamat nivelul ridicat al comisioanelor pe care trebuie sa le plateasca.

"Pentru a asigura consistenţa între tendinţa înregistrată la nivelul ţărilor europene şi prevederile la nivel naţional se propune plafonarea comisionului interbancar", se arata in Nota de Fundamentare:

"Astfel, plafoanele de 0,2% şi 0,3% se bazează şi pe faptul că acestea au fost acceptate de Visa şi MasterCard prin angajamentele asumate pentru operaţiunile transfrontaliere şi pentru anumite operaţiuni naţionale. În Franţa autoritatea franceză în domeniul concurenței a conferit un caracter obligatoriu angajamentelor asumate de Groupement Cartes Bancaires, sistemul naţional de carduri, de a-și reduce comisioanele interbancare la niveluri echivalente celor acceptate de Visa și MasterCard pentru operațiunile transfrontaliere.

Reglementarea comisioanelor interbancare aduce beneficii pentru:
- comercianţi, consumatori, bănci emitente de carduri, precum şi pentru sectorul public şi economie:
- efect pozitiv asupra acceptării, de către comercianți, a cardurilor de plată și încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată;
- comisioanele mai mici ar genera economii la comercianții cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, prin reducerea preţurilor de vânzare;
- creşterea numărului utilizatorilor de carduri s-ar concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului;
- efect pozitiv asupra micilor comercianţi cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri  - capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile);
- creșterea volumului de tranzacții (prin creşterea nivelului de emitere şi de utilizare a cardurilor) și a economiilor din manipularea numerarului ar trebui să compenseze parțial pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare;
- pentru bănci, o reducere a costurilor ar putea să apară şi din diminuarea retragerilor de numerar de la ATM-uri, ceea ce presupune diminuarea comisionelor interbancare care trebuie plătite, în mod normal, băncilor acceptante care gestionează ATM-urile.
- comisioanele interbancare limitate sunt, în general, asociate cu o acceptare şi un grad ridicat de utilizare a cardurilor. Astfel, Danemarca este una din țările cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu un sistem de carduri de debit în care comisioanele interbancare sunt zero. În Elveția, principalul sistem de carduri de debit Maestro (sistemul MasterCard) funcţionează cu comision interbancar zero. În Olanda, caracterizată printr-un nivel scăzut al comisioanelor interbancare, s-a constatat o tendinţă pe scară largă de utilizare şi acceptare a cardurilor de plată, care înlocuieşte utilizarea numerarului.
un grad ridicat de utilizare a cardurilor va contribui la reducerea costurilor, încă semnificative, cu emiterea şi manipularea numerarului;
- un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane (chiar și o reducere parțială a economiei subterane are o mare importanță pentru veniturile bugetului de stat).

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

"Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului.  

Pentru fiecare tranzacție comerciantul plăteşte băncii sale (banca acceptantă) o taxă numită taxă de serviciu, formată din comisionul interbancar, precum şi alte costuri aferente serviciilor oferite de către bancă.

Comisioanele interbancare acționează ca un preţ minim, determinând într-o mare măsură (70-80%) prețul plătit de comercianți pentru acceptarea cardului care, la rândul lor, îl transferă către consumatori.

În România nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp în pofida modificărilor condiţiilor de piaţă. Aceste niveluri ale comisioanelor interbancare au fost comune ambelor sisteme de carduri, Visa şi Mastercard, precum şi ambelor tipuri de carduri, deşi cardurile de credit sunt mai scumpe decât cele de debit.

În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente).

Nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp (1996-31.12.2011) în pofida modificărilor condiţiilor de piaţă. Aceste niveluri ale comisioanelor de interbancare sunt comune ambelor sistemele de carduri, Visa şi MasterCard, precum şi ambelor tipuri de carduri, deşi cardurile de credit sunt mai scumpe decât cele de debit.

Practica băncilor de stabilire, în mod uniform, a nivelului comisioanelor interbancare pentru ambele sisteme de carduri (Visa şi MasterCard), poate conduce la o posibilă restrângere a concurenţei atât între cele două sisteme de carduri cât şi între băncile achizitoare, comisionul interbancar fiind o componentă importantă a comsioanelor de servicii la comercianţi. Această concluzie are în vedere şi faptul că, începând cu anul 2012, după ce MasterCard a majorat nivelul comisioanelor interbancare aplicabil tranzacţiilor naţionale, băncile au transferat această majorare în comisioanele percepute comercianţilor.

Prin urmare, stabilirea comisioanelor interbancare constituie un acord între întreprinderi sau o decizie a unei asociaţii de întreprinderi, care are ca obiect o posibilă restrângere a concurenţei, atât pe piaţa emiterii cât şi pe cea a achiziţionării cardurilor de plată, în principal prin tratamentul comun al băncilor în ceea ce priveşte cele două sisteme de carduri. De altfel, regulile celor două sisteme de carduri au permis băncilor stabilirea unor comisioane interbancare uniforme.

Începând cu anul 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor naţionale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard, este stabilit de către MasterCard şi aplicat de băncile membre. În ceea ce priveşte comisionul interbancar în sistemul Visa, aplicabil în România, acesta este stabilit la nivel naţional de către băncile membre Visa.

In România comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa.
    În prezent există diferenţe între comisioanele interbancare practicate de Visa şi MasterCard. Ca o consecinţă, în această situaţie, băncile emitente ar putea prefera să îşi transfere clienţii de la Visa la MasterCard în vederea obţinerii unor comisioane mai mari de la băncile acceptante.

Această situaţie a apărut în cazul Ungariei. În anul 2009, MasterCard şi-a luat angajamentul în faţa Comisiei Europene să îşi reducă comisionul interbancar la cardurile de debit de consum la 0,2% pentru tranzacţiile transfrontaliere. Totuşi, MasterCard nu şi-a luat acest angajament şi pentru Ungaria, fapt ce a făcut ca aceste comisioane aplicabile cardurilor de debit să fie mult mai mari de 0,2% (aproximativ 0,6%). Ca urmare, cele mai mari bănci au transferat clienţii lor de la Visa (care prin angajamente îşi asumase plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit) la MasterCard, iar Visa a pierdut aproape toată cota de piaţă şi chiar ia în considerare ieşirea de pe piaţa din Ungaria.

Acest caz este o ilustrare perfectă de stimulente greşite oferite de către sistemul comisioanelor interbancare, adică băncile promovează cel mai scump card de credit şi de debit, şi sugerează că problemele de concurenţă pe piaţa de plăţi cu cardul pot fi abordate numai prin legislaţie, care va acoperi toţi actorii şi aspectele relevante pentru a nu denatura concurenţa şi pentru a crea condiţii de concurenţă echitabile.

În Polonia, nivelul ridicat al comisionului interbancar a impus adoptarea unei reglementări care prevede un nivel maxim al comisionului de 0,5% pentru toate tipurile de carduri. Reglementarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, şi se va aplica după o perioadă de tranziţie de 6 luni.

În Ungaria a fost adoptată legea care prevede plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.

Comisia Europeană a elaborat Proiectul de Regulament privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată utilizând cardul care prevede că, în prima fază, se vor plafona comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei, pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua fază a reglementării (după 2 ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să se aplice şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit", se arata in proiectul de Ordonanta publicat de Ministerul Finantelor.