Recenta emisiune de obligațiuni a Romaniei pe 30 de ani a fost o lovitură de maestru, punând țara alături de marii jucători din regiune, cu scadențe mai extinse, inclusiv Polonia, Ungaria, Turcia și Rusia, scrie Timothy Ash, șeful departamentului de cercetare pentru piețe emergente la Standard Bank, pe un blog al Financial Times.

Potrivit analistului, Ministerul de Finante aproape si-a acoperit astfel necesitatile de finanțare pentru acest an, majorând suplimentar rezervele fiscale.

România a fost exemplul de succes al FMI în ultimii trei-patru ani, având coeficienți solizi ai finanțelor publice (datoria și deficitul scăzut — invidiate în UE — și un buffer fiscal substanțial), precum si reforme structurale in derulare care ar trebui să stimuleze acum creșterea economiei, adauga analistul.

Romania a intrat in clubul altor tari din regiune

Europa emergentă a condus până acum în 2014 procesul de emitere a noi eurobonduri, cu emisiuni de succes din Polonia (două miliarde de euro cu scadența la zece ani), Letonia (un miliard de euro cu scadența la șapte ani) și România (câte un miliard de dolari cu scadența la zece ani și la 30 de ani).

România a împrumutat marți un miliard de dolari pe 10 de ani cu randament de 5,021% (cupon 4,875%) și un miliard de dolari pe 30 de ani cu randament de 6,258% (cupon 6,125%).

Prin această emisiune, România s-a alăturat altor țări din regiune precum Letonia și Polonia, care au decis să profite de reducerea costului împrumuturilor înaintea următoarei reuniuni de politică monetară de la Rezerva Federală americană, reuniune la care ar urma să fie decisă reducerea stimulentelor monetare, o decizie care ar putea afecta apetitul investitorilor pentru obligațiunile emise de statele emergente.

Polonia este considerată un etalon de referință al regiunii, demonstrând o creștere economică solidă și îmbunătățind indicatorii privind deficitul de cont curent, datoria sectorului public ca procent din PIB. Ca rezultat al portofoliului de fonduri investite în țară, zlotul nu mai este văzut ca o monedă surogat în regiune și și-a demonstrat noua rezistență. Ministerul de Finanțe s-a dovedit a fi un expert al gestionării datoriei — așa cum este cazul în Ungaria și în Turcia.

Letonia se bucură de gloria aderării la euro, de la 1 ianuarie 2014, după măsuri dure de austeritate și ajustări structurale în perioada de după criza din 2008, când sectorul bancar al țării și finanțele publice au fost pe marginea prăpastiei. Transformarea a fost remarcabilă și Letonia — și în mod special populația țării — merită laude. Sunt așteptate revizuiri în creștere ale ratingurilor și noile obligațiuni ar urma să fie acceptate de BCE ca garanții.

Ar mai fi câteva detalii suplimentare legate de aceste informații. În primul rând, una din temele noastre pentru 2014 este că, în timp ce multe state emergente mai mari au probleme importante — și, într-adevăr, multe au povești mai puțin convingătoare — creditarea în Europa emergentă oferă importanță perspectivei riscului.

Aici vom include problemele similare din Letonia, Lituania, România, Croația, Serbia, Slovenia și poate chiar Ungaria, care sunt diferite de cele din Rusia, Turcia și Ucraina, care, în opinia noastră, sunt încă economii mari cu slăbiciuni structurale care trebuie rezolvate. Turcia ar urma să depășească aceste probleme înaintea Rusiei, dar ambele trebuie să facă ajustări semnificative.

În particular, regiunea este subevaluată din cauza temerilor investitorilor, afectați de performanțele inițiale slabe de după căderea băncii Lehman Brother și apoi de problemele de la periferia Europei și de temerile că acestea vor afecta sectoarele bancare din regiune.

Totuși, în ultimii doi-trei ani, aceste state s-au dovedit rezistente, iar băncile europene au rămas în general în țările respective.

Procesul de deleveraging a avut loc, dar a fost de proporții gestionabile, iar ritmul a variat în regiune (de exemplu, Ucraina și Ungaria au suferit cel mai mult, iar Polonia mai puțin).

Statele baltice și România au condus consolidarea fiscală și reformele structurale. Chiar și Ungaria a ieșit din procedura de deficit excesiv, deși prin adoptarea unor măsuri neortodoxe.

Observați că în multe dintre aceste economii se observă intrări masive de fluxuri de capital, așa cum se întâmplă în economiile emergente mai mari, astfel încât monedele lor par mai puțin predispuse la fluctuații masive.

Letonia și Slovenia sunt deja în zona euro și se pot baza pe sprijinul Băncii Centrale Europene și al Uniunii Europene în perioadele dificile — așa cum se întâmplă acum în cazul Sloveniei — care beneficiază de asistență tehnică în programul de recapitalizare a sectorului bancar. Alte state, cum ar fi Lituania, au moneda națională legată de euro, iar moneda croată, kuna, și chiar dinarul din Serbia sunt legate de euro.

Deficitele de cont curent din regiune s-au diminuat considerabil acum. Chiar și Serbia estimează că deficitul de cont curent de 10% din PIB se va diminua anul acesta la 3 — 4% din PIB. Nivelul finanțării externe în regiune pare acum mult mai sustenabil decât în perioada 2008 — 2009 și situația finanțelor publice este mai bună — chiar dacă Serbia și Croația trebuie să adopte mai multe măsuri în acest sector decât alte state.

Credem că Serbia va urma exemplul României și Letoniei și va lua în calcul un nou program cu FMI, după alegerile parlamentare din acest an, iar aceste evoluții ar trebui să ducă la adoptarea unor reforme semnificative.

Slovenia se confruntă cu dificultăți în sectorul bancar, dar înregistrează progrese în adoptarea reformelor.
În al doilea rând, orice stat suveran care este eficient ar trebui să lanseze obligațiuni la începutul acestui an și să beneficieze de costurile de finanțare încă ieftine. Scopul ar trebui să fie acoperirea rapidă a necesităților de finanțare și întărirea apărării, în contextul posibilității unor perioade dificile în viitor.

Ratele dobânzii vor crește cu siguranță pe plan mondial în următorii 2 — 3 ani, iar randamentele încă sunt relativ scăzute pentru statele care se împrumută.

În Europa emergentă, ar trebui să ne așteptăm la noi emisiuni de obligațiuni: Bulgaria (1,5 miliarde de euro), Slovenia (peste trei miliarde de euro), Ungaria (peste trei miliarde de euro), Turcia (6 — 7 miliarde de euro), Croația (peste două miliarde de euro), Rusia (6 — 10 miliarde de euro), Lituania (peste două miliarde de euro), Azerbaidjan (un miliard de dolari), Kazahstan (un miliard de dolari), Ucraina (până la 12 miliarde de dolari, în funcție de progresele înregistrate în relația cu Rusia).

De asemenea, Polonia va reveni, probabil, pe piețele de capital înainte de sfârșitul anului, pentru cel puțin încă un miliard de dolari. Totalizând aceste date, emisiunile de obligațiuni din regiune ar putea totaliza 50 de miliarde de dolari în 2014, în funcție de acordurile dintre Ucraina și Rusia.

Creditarea ar putea ajunge la un nivel record, deoarece crește cererea pentru aceste instrumente financiare, apreciază Timothy Ash.