www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Casetele de valori ale bancilor pot fi un mijloc de spalare a banilor murdari si de finantare a terorismului, avertizeaza institutia competenta, ONPCSB

Autor: Bancherul.ro
2013-11-07 19:24

Casetele de valori ale bancilor pot fi un mijloc de spalare a banilor murdari si de finantare a terorismului, avertizeaza institutia competenta, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Institutia precizeaza ca BNR, autoritatea de supraveghere in domeniu, este cea care poate modifica legislatia si procedurile cu privire la regimul de inchiriere a casetelor de valori, iar bancile au obligatia identificarii clientilor si a beneficiarului real al banilor.


Bancherul.ro a intrebat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) daca bunurile şi sumele din casetele de valori ale băncilor ar putea proveni din acţiuni ilegale, fiind astfel un mijloc de spălare a banilor murdari, in conditiile in care cei care inchiriaza casete de valori nu sunt obligati sa declare ce depun in acestea si care este sursa respectivelor valori si bunuri, iar răspunsul institutiei a fost: “Da”.


In aceste conditii, am intrebat Oficiul daca intentioneaza sa modifice legislatia si procedurile cu privire la casetele de valori din banci. Institutia precizeaza ca aceasta obligatie revine BNR, care reprezintă autoritatea de supraveghere în domeniu la nivel naţional.


“Astfel, în situaţia în care instituţiile de credit ar avea cunoştinţă de valorile care se depun, atunci acestea ar putea fi obligate la raportarea către Oficiu cu privire la existenţa anumitor suspiciuni legate de provenienţa sumelor de bani sau cu privire la existenţa unor suspiciuni legate de provenienţa valorilor, cu atât mai mult în situaţia în care clientul are şi cont deschis la banca respectivă”, mentioneaza ONPCSB.


In acelasi timp, Oficiul precizeaza ca bancile au obligatia identificarii clientilor si beneficiarului real, conform normelor BNR.


“În principiu, fiecare instituţie de credit are obligaţia identificării clienţilor şi a beneficiarului real, conform propriilor norme de cunoaştere a clientelei. În acest sens, B.N.R. a emis Regulamentul nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului”, adauga institutia.


ONPCSB nu poate cere bancilor informatii despre casetele de valori. Este responsabilitatea BNR


In prezent, bancile raporteaza la ONPCSB, conform legii, informatiile suspecte de spalare de bani doar in cazul transferurilor prin conturi bancare, iar ceea ce se intampla cu casetele de valori este responsabilitatea BNR, in calitate de autoritate de supraveghere.


ONPCSB: “Instituţia noastră nu are competenţe legale pentru a solicita instituţiilor de credit verificarea provenienţei sumelor depuse în casetele de valori. Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit se realizează de către Banca Naţională a României, conform statutului BNR aprobat prin Legea nr.312/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”


Care este procedura de depistare a cazurilor de spalare de bani: bancile sunt obligate sa raporteze tranzactiile suspecte la ONPCSB, iar acesta sesizeaza Parchetul


ONPCSB mai precizeaza ca potrivit dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a actelor de terorism, republicată: „Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condiţiile art. 8 alin. (1), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.


Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 656/2002, republicată, intră sub incidenţa prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice:
   „a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine;
   b) instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
   c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
   d) cazinourile;
   e) auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă;
   f) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
   g) furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
   h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
   i) agenţii imobiliari;
   j) asociaţiile şi fundaţiile;
   k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.”


Pornind de la aceste dispoziţii imperative, entităţile prevăzute la art. 10 sunt obligate ca, în desfăşurarea activităţii lor, să adopte măsuri de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, pe bază de risc, să aplice măsuri-standard, simplificate sau suplimentare, de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.


Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin.(1) din Legea nr. 656/2002, republicată, “De îndată ce o persoană fizică, în cadrul activităţii desfăşurate pentru o persoană juridică prevăzută la art. 10, sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 10 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, informează persoana desemnată conform art. 20 alin. (1), care sesizează imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul.


Persoana desemnată analizează informaţiile primite şi sesizează Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirmă primirea sesizării. Pentru persoanele fizice şi juridice prevăzute la art.10 lit. k), sesizarea se transmite de către persoana care are suspiciuni că operaţiunea ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism.”


În conformitate cu legea specială, Legea nr. 656/2002, republicată, ce reglementează activitatea din România în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, precum şi a finanţării actelor de terorism, subliniem încă o dată că potrivit art. 8 alin.(1) din actul normativ de mai sus, “Oficiul va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism, va sesiza de îndată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism.” iar dispoziţiile art. 25 alin.(1) din Legea nr.656/2002, republicată, impun în sarcina personalului Oficiului  “… obligaţia de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Obligaţia se menţine şi după încetarea funcţiei, pe o durată de 5 ani.”     


 În contextul celor de mai sus, reiese faptul că beneficiarii datelor şi informaţiilor prelucrate în cadrul instituţiei noastre sunt:
-                     Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism;
-                     Serviciul Român de Informaţii - cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism.