National Bank of Greece (NBG), care detine Banca Romaneasca, a 12 banca in topul bancilor romanesti dupa active, cu o cota de piata de 1,9%, este nevoita sa renunte la subsidiarele din Europa de Est, inclusiv din Romania, la cererea Comisiei Europene, anunta presa din Grecia.

Banca din Grecia a ajuns la un acord cu autoritățile de concurență ale Comisiei Europene prin care banca elenă își va menține participația majoritară în subsidiara sa din Turcia, Finansbank, dar va renunța la majoritatea subsidiarelor pe care le deține în România, Bulgaria, Serbia și Albania, transmite site-ul ekathimerini.com.

Conform acordului, NBG își va menține participația de 60% în Finansbank, cea mai mare investiție a băncii elene peste hotare dar și cea mai profitabilă. Restul de 40% va fi vândut investitorilor, în două etape, până la sfârșitul lui 2017.

Activitățile desfășurate de NBG în Turcia, prin intermediul Finansbank, reprezintă 72% din activitățile băncii elene din afara țării. Turcia este una din cele mai mari și mai dinamice piețe internaționale și nu poate fi comparată cu nici o piață din regiune.

În România, Banca Românească a fost înființată în anul 1992 ca bancă comercială universală, în totalitate cu capital privat. În octombrie 2003, National Bank of Greece a achiziționat de la Fondul Româno-American de Investiții 81,65% din capitalul social al Băncii Românești, devenind astfel acționar majoritar. În prezent, banca operează o rețea formată din 121 unități teritoriale și 5 centre de afaceri.

Este cea mai buna decizie vanzarea bancii din Romania?

Bancile grecesti recapitalizate din fonduri publice europene pentru a fi salvate de la faliment sunt presate de autoritatile comunitare sa-si reduca activitatea subsidiarelor din Europa de Est si chiar si grabeasca procesul de vanzare de active, pentru a putea returna ajutoarele publice.

Bancile grecesti au convenit cu Comisia Europeana ca pana in 2017 sa-si reduca operatiunile din afara tarii, si in acelasi timp sa faca passi mai rapizi si mai hotarati in vederea vanzarilor de active de pe pietele secundare.

Ramane de vazut daca masurile de vanzare de active va presupune si vanzarea integrala a unor subsidiare din tarile est-europene.

Problema este ca prin vanzarea subsidiarelor din Europa de Est, suma incasata ar fi cu mult sub valoarea reala a acestora si nu ar acoperi decat o parte din sprijinul de stat. Dimpotriva, o strategie mai profitabila ar putea fi mentinerea prezentei intr-o regiune care inregistreaza crestere economica mai ridicata decat restul Europei si implicit sansele de obtinere de profituri.

Numai ca, cel putin in Romania, bancile grecesti au inregistrat pierderi in ultimii ani, in conditiile majorarii substantiale a provizioanelor aferente creditelor neperformante si reducerea activitatii prin diminuarea volumului de active (asa-numitul proces de deleveraging).