Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a declarat astazi ca nu bancile sunt vinovate pentru ca au acordat prea multe credite in perioada dinaintea crizei ci statul, pentru ca a dublat salariile bugetarilor, asa cum si veniturile angajatilor din sectorul privat au crescut foarte mult. El a avertizat ca rolul statului si altor autoritati, precum banca centrala, este cel de a avea o politica anticiclica in perioadele de boom economic, pentru a atenua consecintele unei crize in momentul aparitiei unui nou ciclu economic, ceea ce nu s-a intamplat in Romania. Dimpotriva, la noi guvernul a actionat invers, cu o politica prociclica, de crestere puterinca a salariilor, in timp ce BNR, s-a laudat Isarescu, a facut tot ce a putut pentru a mai curma cresterea creditarii si aprecierea leului.
“Cat de vinovate au fost bancile ca au dat credite in perioada 2006-2007-2008, cand veniturile s-au dublat, datoria boomului economic, mai ales in sectoare nesustenabile, precum constructiile, dar s-au dublat si salariile din sectorul public? In doar cativa ani a fost o dublare a ponderii fondului de salarii din sectorul bugetar in PIB, de la 5% la 10%. Si atunci bancile, care se uitau la salariul persoanei care cerea un credit si din motive prudentiale luau in considerare doar o treime din salariu, trebuiau sa ghiceasca ca acele cresteri de salarii nu sunt realiste, desi aprobate prin lege?” a intrebat retoric Isarescu, in cadrul unei conferite organizata la BNR de catre banca centrala.
El s-a felicitat, pe de alta parte, pentru faptul ca, spre deosebire de statul roman, BNR a avut o politica anticiclica inainte de criza, prin adoptarea asa-ziselor masuri neortodoxe prin care s-a reusit aprecierea exagerata a leului si cresterea exagerata a creditarii. Guvernatoru a admis, pe de alta parte, ca politica monetara a BNR a fost afectata de volumul mare de valuta adus in tara de bancile straine, transferat in credite in euro si franci elvetieni.
“In cazul Romaniei putem vorbi de confirmarea unor masuri luate in 2006-2007, numite neortodoxe, desi am fost criticati pentru faptul ca am sterilizat lichiditatea, am oprit apreciarea de proportii a leului, cumparand 10 miliarde de euro sau am majorat la 40% rezervele minime obligatorii impuse bancilor, intrucat creditul in valuta este si bun si rau. Rau pentru ca scapa de sub controlul BNR, iar majorand dobanzile in lei stimulezi creditarea in valuta si subminezi politica mancroeconomica si cursul se apreciaza si mai mult”, a spus Isarescu.
BCE a cerut de la BNR expertiza in domeniul prudential
Guvernatorul s-a laudat ca politica BNR a fost atat de buna inainte de criza, incat Banca Centrala Europeana (BCE) l-a rugat sa-i impartaseasca din experienta pentru a o putea aplica in reglementarile pregatite acum in scopuri prudentiale.
“Am fost atat de neortodocsi incat am introdus si raporatea prudentiale intre pasive si active in valuta. Utilizarea acestor instrumente eu spun ca a adat ceva rezultate si a devenit o buna sursa de invataminte: am fost chiar rugati, in 2009, de BCE, sa facem un raport al experientei noastre exact pentru ceea ce se vrea sa se construiasca in prezent in domeniul prudentialitatii”, a spus Isarescu.
Exigentele prudentiale, a adaugat el, nu se focalizeaza doar pe capacitatea bancilor de a reactiona la evenimente extreme, dar si pe politica microprudentiala, a fiecarei banci, este intarita, prin cerinte de lichiditate si intarirea capitalului. “Numai ca acum se dovedeste ca aceste masuri nu mai sunt suficiente, pentru ca nu poti transforma o banca intr-o instiutie birocratica, cu multe raportari. Fiscul ar devini un copil fata de o banca, si atunci solutia este masurile macropudentiale, o notiune relativ noua”, a mentionat guvernatorul BNR.
“Masurile anticiclice sunt treaba guvernului, a autoritatilor, pentru a contracara tendina naturala a sectorului privat de a exagera, de overshooting, sa faca cicluri extreme cu ups and downs. Dar in Spania politica fiscala a fost anticiclica inainte de criza si uitati in ce probleme au ajuns, din cauza bancilor care s-au extins atat de mult incat politica fiscala anticiclica nu a fost suficienta, pentru a contracara supraexpunerera sectorului bancar. Reducerea amplitutinii ciclului financiar bancar prin masuri de alta natura decat cele fiscale, prin tampoane de capital, de exemplu, de risc, a devenit aproape o paradigma acum. Nu se mai actioneaza doar indirect prin canalul de capital, ci aproape direct si prin oferta de credite. Nu se va ajunge la controul creditului, directionat, pentru ca ar fi o cu totul alta natura de actiuni, dar de exemplu se poate apela la rezervele de capital acumulate initial pentru a fi eliberate intr-o perioada de recesiune. Istoria ne invata ca si aici pot aparea limite, de aceea nu putem spune ca daca luam aceste masuri nu vom mai avea probleme in viitor”, a spus Isarescu.
“Nu sunt Dumnezeu sa ghicesc viitorul”
Guvernatorul Isarescu a tinut sa se justifice, si de aceasta data, in fata acuzatiilor ca nu a prevazut venirea crizei sau a subestimat consecintele acesteia.
“Este nerealist sa intrebi de ce nu am previzionat criza, pentru ca nu putem transforma nicio instituite sau persoana in Dumnezeu, nu asa functioneaza umanintatea: noi gestionam riscul, nu putem ghici viitorul. Gestionam riscul intr-o maniera adecvata, pentru a nu opri inovatia si initiativa, pentru ca din rezervele acumulate in vremuri bune sa gestionezi crize majore”, a explicat guvernatorul.
El a mentionat ca politica anticiclica se duce acum spre bancile comerciale, de aceea teoria exuberantei nu mai este valabila. “Cel putin in Europa, se incearca temperarea extremelor ciclului si in sectorul privat, ceea ce este extrem de important”, a mentionat guvernatorul.
“Poate ca unii vor spune: iar se baga BNR si bancile in sectorul productiv, ceea ce suna ciudat odata, dar iata ca acum nu mai suna deloc ciudat. Calea de mijloc ramane cea mai buna: fara exuberanta, dar si fara conservatorism excesiv”, a mai spus Isarescu.
