Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ca exista mai multe motive pentru care Romania ar trebui sa incheie un nou acord de tip preventiv cu FMI si UE, sau doar cu FMI, fara a atrage niciun imprumut, la fel cum s-a intamplat si cu ultimele doua acorduri recent incheiate.

1. In primul rand, spune Isarescu, acordul cu FMI ne ofera posibilitatea de a ne imprumuta mai ieftin pe pietele internationale:

"Eu recomand încheierea unui acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă nu am tras niciun euro, niciun dolar din aceste două acorduri, din motivul că ne-am putut adresa pieţelor financiare internaţionale, pieţelor de capital. Am putut să ne împrumutăm de acolo destul de ieftin, ceva mai scump decât ne-am fi împrumutat de la Fond (Fondul Monetar Internaţional n.r) şi de la UE. Un acord cu Fondul îţi asigură o ancoră, ai credibilitate, care te ajută să te împrumuţi mai ieftin şi mai ales să te împrumuţi când apar aceste tensiuni pe pieţele de capital internaţionale", a spus Isărescu.

Acesta nu crede că România a reuşit să îşi consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei.

"Cred că este bine, pentru a asigura finanţarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe pieţele de capital, pentru a asigura această finanţare la costuri relativ reduse, să avem în continuare un acord cu Fondul şi/sau cu UE", a precizat Isarescu.

2, In al doilea rand, guvernatorul a spus ca un acord cu  FMI este necesar Romaniei pentru a continua procesul de reforme structurale impuse de institutia financiara mondiala, si care altfel nu l-am continua cum ar trebui si ne-am poticni.

Mugur Isarescu: "Reformele nu s-au terminat şi ne mai trebuie câţiva ani. O umbrelă protectoare în acest sens cred că este necesară şi ar trebui să continuăm aceste reforme cu cei care le-au început. În plus, reformele structurale s-a dovedit că sunt mai greu de făcut când ai aceste poticniri. (...) O asemenea poticnire poate să ducă la amânarea reformei sau să fie un motiv de reîntoarcere."

"Nu adoptam programe impuse de afara, le negociem"

"Pentru continuarea reformelor structurale într-un mediu internaţional, în cazul Romaniei este nevoie de protecţia unor acorduri internaţionale, nu de faptul că adoptăm programe impuse din afară. De fiecare dată, partea română, Guvernul, Banca Naţională a negociat", a precizat Isărescu.

În ceea ce priveşte ţinta privind activele externe nete din acordul deja încheiat, Mugur Isărescu a precizat că aceasta nu a fost atinsă la sfârşitul lui decembrie, dar apoi criteriul a fost îndeplinit.

"Noi nu le-am atins sau nu am îndeplinit criteriile la sfâşitul lui decembrie, în schimb, la sfârşitul lui ianuarie sau martie, când s-au refăcut datele şi când a apărut această prelungire, criteriul a fost îndeplinit cu marjă confortabilă. De ce nu le-am atins în decembrie? Pentru că anul trecut tensiunile politice, alegerile, apetitul scăzut faţă de risc al investitorilor străini şi în primăvară criza din Grecia au determinat ieşiri masive de capitaluri. Cineva mă întreba în vara anului trecut cam la cât se ridică ieşirile de capitaluri sau ieşirile de bani din titlurile româneşti. Acestea erau de câteva miliarde de euro. Ele au trebuit să fie compensate cu ceva. Le-am compensat prin vânzări de valută de la Banca Naţională, prin intervenţii ale Băncii Naţionale şi, dacă la ele adăugăm plata ratelor scadente ,indicatorul nu a fost îndeplinit temporar. Nu au făcut nici dânşii (FMI n.r.) caz", a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a adăugat că, dacă era o problemă serioasă, "vă asigur că nu trecea de board-ul Fondului".

România a încheiat cu succes cel de al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar creşterea este slabă şi riscurile pentru economie încă există, a declarat, săptămâna trecută, directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik, după închiderea de către boardul FMI a evaluărilor a şaptea şi a opta privind stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor din Memorandumul de Politici Economice şi Financiare.

Boardul Fondului Monetar Internaţional /(FMI) a aprobat, pe 15 martie 2013, prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie 2013.

Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.

În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a şasea evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul ultimului aranjament, punând la dispoziţia ţării noastre a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere.