Miniștrii de finanțe ai celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene au elaborat un proiect de directiva privind modul in care vor fi salvate sau inchise bancile in pericol de faliment, care prevede ca actionarii, detinatorii de obligatiuni si deponentii cu peste 100.000 de euro in conturi vor suporta si ei o parte din cheltuielile aferente salvarii unei banci si nu doar platitorii de taxe, prin intermediul statului, cum se intampla in prezent.

Practic s-a extins astfel la nivel european modelul aplicat in martie pentru salvarea bancilor din Cipru.

De asemenea, proiectul descrie modalitatea în care pot interveni guvernele naţionale în sprijinul băncilor şi stabileşte rolul Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă de 500 miliarde euro creat de zona euro.

Proiectul poate fi considerat o dovada a faptului ca liderii europeni adopta in sfarsit masuri care sa combata criza financiara care a debutat la mijlocul lui 2007 cand banca germana IKB a fost aproape de faliment, potrivit Reuters.

"Pentru prima dată, am convenit asupra unei masuri de bail-in pentru a proteja contribuabilii", a declarat ministrul de finante olandez Jeroen Dijsselbloem.

Noile reguli spulbera un tabu în Europa, potrivit caruia deponentii bancilor nu ar trebui sa-si piarda niciodata banii. Totusi, fiecare tara va putea decide cand si cum sa impuna pierderi creditorilor unei banci in faliment.

„Aceste masuri pot afecta deponentii germani, la fel de bine cum poate fi afectat orice investitor din lume”, a declarat ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble, după întâlnire.

Uniunea Europeană a cheltuit echivalentul unei treimi din PIB-ul sau pentru salvarea băncilor amenintate de faliment între 2008 și 2011, folosind banii contribuabililor pentru a se lupta cu o criza care - în cazul Irlandei – aproape a dus la falimentarea acestei tari.

Insa planul de salvare a Ciprului din martie, care initial a socat multa lume, prin impunerea de pierderi pentru deponenții in banci, a marcat o abordare mai dura ce poate fi acum replicata in orice alta tara.

Ministrul de finanțe francez Pierre Moscovici a semnalat faptul ca s-a convenit de asemenea, la solicitarea francezilor, ca fondul de salvare din zona euro, Mecanismul European de Stabilitate, sa poata fi folosit pentru a ajuta bancile din cele 17 tari din zona euro.

Potrivit noilor prevederi, care vor intra în vigoare până în 2018, tarile vor fi obligate să distribuie pierderi de până la echivalentul a 8% din pasivele unei bănci, cu o anumită libertate de acțiune ulterior.

Europa se poate concentra acum pe construirea următorului pilon al unui proiect de unificare a supravegherii și sprijinirii băncilor din zona euro, cunoscut sub numele de "uniune bancară."

Raman insa probleme spinoase de rezolvat, nu în ultimul rând dacă autoritatile unei tari sau o autoritate centrală europeană sa aiba ultimul cuvânt în închiderea sau restructurare unei banci cu probleme.

Comisia Europeană, executivul european, este de așteptat să dezvăluie saptamana viitoare proiectul unei noi agenții care sa aiba sarcina de a fi "călăul" unei banci in pericol de faliment.

Spre deosebire de Statele Unite, care a rezolvat rapid problema bancilor falimentare, Europa s-a dovedit reticenta in închiderea bancilor intrucat majoritatea companiilor depind de finantarile de la banci, iar pe de alta parte multe guverne au legaturi politice cu bancile. In SUA, companiile recurg in principal la piata de capital pentru a se finanta.

Situatia s-ar putea schimba si in Europa odata ce Banca Centrală Europeană va prelua supravegherea băncilor din zona euro la sfârșitul lui 2014, completand astfel un pilon al uniunii bancare.

BCE va derula controale asupra băncilor sub supravegherea sa. Această nouă lege a UE privind impartirea pierderilor cu investitorii privati ar putea fi folosita de BCE ca model pentru închiderea sau salvarea bancilor cu probleme.

A doua etapa a uniunii bancare ar fi autoritatea de rezoluție, care poate sa inchida sau sa restructureze bancile. Dar ritmul progreselor depinde în mare parte de Germania, care ezită să aprobe aceste masuri înainte de alegerile din septembrie.

"Înainte de alegerile pentru Bundestagul german, cancelarul Angela Merkel nu va fi de acord cu o uniune bancară de anvergură", a spus cancelarul austriac Werner Faymann într-un interviu.