Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avizat miercuri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes, dupa cum se arata intr-un comunicat al FMI. Institutia avertizeaza insa ca exista riscuri de inrautatire a situatiei economiei, de aceea reformele structurale raman critice pentru cresterea economica.

Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

Finalizarea evalărilor a şaptea şi a opta fac disponibilă pentru tragere o sumă echivalentă cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispoziţia României din partea Fondului în actualul acord se situează la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arată în comunicatul FMI.

În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privavatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducã arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.

"România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflaţia de bază rămâne redusă, iar balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile. Totuşi, creşterea este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potenţialului de creştere al României şi pentru crearea de locuri de muncă, în timp ce continuarea disciplinei fiscale este esenţială pentru ancorarea stabilităţii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

FMI a luat notă de încetarea procedurii de deficit excesiv derulate de Comisia Europeană împotriva României şi consideră potrivită intenţia Guvernului de a reduce în continuare deficitul structural într-un ritm moderat pentru atingerea obiectivului pe termen mediu.

Cadrul bugetar ar beneficia de pe urma stabilirii unui sistem eficient de control al angajamentelor şi de prioritizarea strictă a investiţiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumulării de noi arierate.

FMI recomandă Guvernului noi reforme în domenii precum sănătate, taxe, energie, transporturi şi companii de stat.

“Sunt necesare şi reforme ale administraţiei taxelor şi sănătăţii, împreună cu măsuri de lărgire a bazei de taxare (...) Reforma în sectoarelor energetic şi transporturi şi în privinţa companiilor de stat rămâne incompletă. Autorităţile au început să majoreze gradual preţurile la electricitate pentru a ajunge la o piaţă mai competitivă, concomitent cu adoptarea de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar trebuie făcut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai amplă a sectorului privat”, a spus Shafik.

Politica monetară este în linii mari adecvată, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la şocuri externe, notează Fondul.

“Astfel, autorităţile ar trebui să continue să-şi îmbunătăţească mecanismele de management al crizei şi planurile de urgenţă. În particular, sunt necesare noi eforturi pentru înlăturarea obstacolelor în calea rezolvării creditelor neperformante şi trebuie rezolvate deficienţele legate de guvernanţa corporativă la noua autoritate unificată de supraveghere”, a afirmat Shafik.

Ministerul Finantelor: am indeplinit toate cele 5 conditii pentru finalizarea acordului

Guvernul României salută decizia favorabilă a Fondului Monetar Internaţional privind finalizarea cu succes a acordului cu FMI, prin închiderea evaluărilor 7 şi 8, şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele realizate în direcţia reformelor structurale. România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în Acordul stand-by şi anume:

1.        Reducerea arieratelor Bugetului de Stat sub 0,02 miliarde lei – arieratele Bugetului de Stat în luna mai 2013 au fost de 18,9 milioane lei (în anexa 1 este prezentată evoluţia arieratelor la bugetul de stat între lunile decembrie 2012 – mai 2013);

2.        Reducerea arieratelor autorităţilor locale sub 0,3 miliarde lei – arieratele autorităţilor locale în luna mai 2013 au fost de 150,6 milioane lei (în anexa 1 este prezentată evoluţia arieratelor autorităţilor locale între lunile decembrie 2012 – mai 2013);

3.        Desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă;

4.        Vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz;

5.        Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială (IPO) de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.
Consolidarea fiscal-bugetară s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi în credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de Guvern, potrivit cărora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014.

Au fost alocate fonduri substanțiale pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi au fost prioritizate proiectele de investiţii cu finanţare naţională, resursele orientându-se către proiectele cu finanţare UE, în paralel cu reducerea subvenţiilor.

Reformele structurale au presupus, pe de o parte, implementarea de reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie, pe de altă parte, reforma întreprinderilor de stat, materializată în continuarea procesului de privatizare şi în implementarea managementului privat la întreprinderile publice.

Încheierea cu succes a acordului cu FMI, la doar câteva zile după ce UE a abrogat procedura de deficit excesiv pentru România, reprezintă un semnal de încredere atât pentru pieţele financiare internaţionale cât şi pentru investitorii străini, iar acest lucru se va reflecta în îmbunătăţirea climatului economic din ţara noastră.