Întrebaţi, intr-un studiu pentru firma de recuperare creante Kruk, despre cum se simt în situaţia de datornici, 27% dintre romani s-au arătat enervaţi, 57% jenaţi, ruşinaţi, iar 12% indiferenţi.

Dacă 24% declară, în principiu, că ar cere lămuriri de la instituţia creditoare, doar 9% în situaţia concretă de 'datornic' au recurs la acest lucru. În schimb, creşte numărul celor care ar apela la rude şi prieteni (84%). Doar 8% ar încerca să se lupte, căci nu cred că o companie de colectare creanţe are dreptul să-i forţeze să-şi plătească datoriile (faţă de 26% în Cehia, de pildă - conform unui studiu anterior. Puşi în situaţia de 'datornic', creşte numărul celor care plătesc imediat (de la 41% la 53%), dar şi cel al persoanelor care amână plata fără să anunţe.

Antropologul Vintilă Mihăilescu susţine că există însă şi o dinamică în timp a sentimentelor faţă de situaţia de datornic: pentru mulţi, începe cu ruşine, se trece la enervare în condiţiile presiunilor exersate de către creditori, şi se ajunge la indiferenţă, mai ales când se recurge la plasarea tuturor bunurilor pe numele altor persoane: şi acum ce-o să-mi facă?

Acesta spune că puşi în situaţia concretă de datornici, majoritatea se conformează, dar creşte şi numărul celor care se eschivează pur şi simplu, găsind subterfugii, sau pur şi simplu recurg la 'politica struţului'; se observă o mai mare polarizare a atitudinilor.

"Nu e vina mea"

Potrivit studiului, există o tendinţă dominantă de 'externalizare a vinei': eu nu pot să fiu de vină, ci un 'accident' independent de voinţa mea. Această tendinţă scade însă la cei care sunt realmente în situaţia de datornici. 20% dintre ei recunosc că au uitat sau au ajuns în această situaţie din neglijenţă. 'Împrumutul cu buletinul' este considerat a fi principala 'cauză', 'capcana' împrumuturilor facile.

Aproape două treimi dintre români consideră că este bine 'să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma' şi că nu este bine să te prindă Anul Nou cu datorii, pentru că îţi merge prost tot restul anului, în timp ce doar 36% sunt de părere că 'cine nu riscă, nu câştigă', arată rezultatele unui studiu recent desfăşurat la comanda Kruk România.

'La nivel declarativ, românii au un apetit redus pentru risc şi acest lucru este confirmat şi de faptul că aproape 80% dintre cei chestionaţi ar prefera 'o prăjitură azi, decât două mâine'. De asemenea, aproape două treimi dintre ei declară că 'nu e bine ca Anul Nou să te prindă cu datorii, pentru că îţi merge prost tot restul anului', demonstrând astfel că societatea românească a păstrat şi în istoria recentă o pronunţată cultură a ruşinii.

Să ai datorii reprezintă un fapt banal

Cu toate acestea, rezultatele cercetării calitative, realizate prin metoda Focus Grup în paralel cu sondajul online, arată că, în ultimii ani, românii - mai ales cei tineri - şi-au schimbat radical perspectiva. Unul dintre cei intervievaţi (în vârstă de 29 de ani) spune clar că 'în societatea modernă, plină de evenimente neprevăzute, să ai datorii reprezintă un fapt banal, la ordinea zilei', arată antropologul Vintilă Mihăilescu.

Astfel, în ceea ce priveşte asumarea riscului: 64% dintre respondenţi cred că e bine să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma, faţă de 36,7% care cred că cine nu riscă nu câştigă, iar 79% ar prefera o prăjitură, azi, decât două prăjituri, dar mâine. Referitor la cultura ruşinii: 62% consideră că nu e bine să te prindă anul nou cu datorii că îţi merge prost tot restul anului. Dar dacă tot e să facă datorii, peste 50% ar prefera clar să apeleze la o rudă sau la un prieten şi doar 15% ar împrumuta de la o bancă.

Referitor la cum ajungi datorinc, Vintilă Mihăilescu susţine că repondenţii au mai multe motive: motive subiective anterioare împrumutului, precum un calcul greşit, au mers la risc, au preferat să-şi cumpere pe moment anumite bunuri, lăsând pentru mai târziu problema datoriilor etc. Acesta susţine că sunt de aproximativ 2,5 ori mai puţin frecvente la români decât la cehi sau polonezi, conform studiilor anterioare. Cei intervievaţi invocă şi motive 'obiective', ulterioare efectuării împrumutului, precum şomaj, boală, accident etc.

Sondajul 'Cum îţi gestionezi datoriile' s-a derulat online, în perioada 29 aprilie - 7 mai 2013, pe un eşantion de 7.106 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Eşantionul reproduce, din punctul de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de internet din România. Două focus-grupuri organizate în perioada 25 aprilie - 7 mai, cu participarea a 20 de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani, cu studii cel puţin liceale. Persoanele participante la cercetare au fost selectate într-un caz din zona centrală a Bucureştiului, iar în celălalt din cartierul Balta Albă.