O pondere de 57% dintre români nu sunt de acord cu renunţarea la leu si adoptarea monedei euro, doar 35,4% dintre ei sunt de acord cu trecerea la moneda europeana, în timp ce 7,5% nu ştiu sau nu răspund, potrivit barometrului de opinie "Adevărul despre România", realizat de INSCOP Research.

Pe de alta parte, 35% dintre români consideră că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, 33,9% nu văd în procesul respectiv nici avantaje, nici dezavantaje, iar 21,4% văd mai degrabă dezavantaje. 9,6% dintre respondenţi au ales variante nu ştiu/nu răspund.

Cei mai mulţi dintre români (76,2%) asociază Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulaţie. Pe locurile următoare în topul atributelor asociate de români Uniunii Europene se situează: democraţia şi drepturile omului (57,1%), pacea cu ţările vecine (55,6%), intervenţia în politica internă a ţării (53,9%), subordonarea faţă de ţările din vestul Europei (50,6%) şi răspândirea crizei economice (49,8%).

Pe de altă parte, 47,3% dintre respondenţi asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică şi 44,5% cu locurile de muncă. 43,7% dintre români văd UE ca aducând pierderea controlului asupra economiei, în timp ce 41,6% o alătură exploatării resurselor naturale. Doar 31,1% corelează UE cu pierderea identităţii naţionale şi 19,9% cu pierderea identităţii religioase.

"Criza economică din ultimii cinci ani a fost evenimentul cel mai important al perioadei care a livrat publicului un set larg de frici colective legate inclusiv de stabilitatea monetară. Tema 'trecerea la euro în criză este periculoasă' a avut ecou la public, fiind susţinută de analişti, dar şi de diverşi oficiali. În plus, teama de o eventuală schimbare pare justificată: trecerea la leul greu a fost totuşi un succes după ce în anii '90 economia de piaţă debutase cu valuri de inflaţie şi devalorizări ale monedei şi ale puterii de cumpărare care au creat veritabile traume colective. Populaţia nu este pregătită să rişte o schimbare a monedei în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a fost capabilă să convingă de faptul că a reuşit să evite criza", afirmă sociologul Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevărul" în perioada 20 - 28 aprilie. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.

Barometrul de opinie "Adevărul despre România" este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale.

Presedintele Basescu si premierul Ponta nu sunt de acord cu termenul de aderare

Preşedintele Traian Băsescu afirmă că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enunţat 2019 ca nou termen, sau chiar renunţarea la o dată ţintă.

"În ceea ce priveşte termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menţionat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunţat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor ţări care nu au asumat o dată. Este greşită o neasumare de termen", afirmă Băsescu, într-un interviu pentru publicaţia online Calea Europeană.

El a adăugat că aderarea la zona euro este o obligaţie pentru România, care decurge din Tratatul de Aderare şi nu se poate spune partenerilor europeni că ne vom îndeplini obligaţiile, dar nu se ştie când.

Premierul Victor Ponta a declarat, pe 25 aprilie, că 1 ianuarie 2019 reprezintă "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea monedei euro de către România, după ce autorităţile de la Bucureşti au renunţat la termenul avansat iniţial, respectiv anul 2015.

"Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că...Eu cred că - nu ştiu dacă o să punem într-un document - un obiectiv de genul 1 ianuarie 2019 e un obiectiv destul de realist", a spus Ponta.

El a amintit însă că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro.