Apune si epoca domniei secretului bancar din Luxemburg, care a permis multor europeni bogati sa-si ascunda averile si sa nu plateasca impozite pe castigurile din dobanzi, facandu-i pe cei o jumatate din milion de luxemburghezi sa devina cei mai bogati europeni, cu un PIB per capita de 3 ori mai mare decat al Germaniei. Austria ramane singura tara europeana ce inca trage cu dintii de pastrarea secretului bancar.

Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Junker, a anuntat ca tara isi va dezvalui, din 2015, secretul celor aproximativ 700 de miliarde de dolari sub forma de depozite din bancile sale. Valoarea acestora este de 17 ori mai mare decat PIB-ul tarii, de 41,2 miliarde de dolari in 2011 la o populatie de o jumatate de milion de locuitori. Ceea ce face ca PIB-ul per capita din Luxemburg sa ajunga la 113.500 de dolari, fata de doar 41.000 in Germania si 12.800 de dolari in Romania.

Ramane de vazut daca eliminarea secretului bancar va avea ca efect diminuarea drastica a depozitelor strainilor si implicit bunastarea luxemburghezilor.

Cea mai mare parte a depozitelor din Luxemburg vin din cele 17 tari ale zonei euro (in jur de 400 miliarde dolari) iar restul (300 de miliarde) sunt bani proveniti din alte state membre UE.

Totalul activelor bancilor din Luxemburg, nu doar depozitele, sunt de 22 de ori mai mari decat PIB-ul tarii, de departe cea mai mare discrepanta dintre tarile europene, dupa cum se vede si din grafic. Malta, Ciprul si Irlanda sunt pe urmatoarele locuri in topul tarilor cu cele mai mari active bancare, in ultimele doua am vazut ce s-a intamplat. Romania e la coada clasamentului, ca de obicei.

Luxemburgul se va alinia astfel, abia dupa 7 ani, regulilor Directivei europene privind schimbul de informatii despre detinatorii de depozite bancare, cu scopul eliminarii evaziunii fiscale, in special in privinta castigurilor din dobanzi, reguli respectate de toate celelalte tari membre UE, cu exceptia Austriei.

Presiunile cu privire la eliminarea secretului bancar au venit atat din partea autoritatilor din SUA, cat si a celor mai mari state Europene, precum Germania, Franta, Marea Britanie, Italia si Spania, in incercarea de a reduce evaziunea fiscala.

Criza din Cipru, care avea de asemenea un sector bancar supradezvoltat, tot datorita statutului de paradis fiscal, a reprezentat, de asemenea, un element care a pus presiune pe autoriatile din Luxemburg.

Ministrul german al finantelor, Wolfgang Schaeuble, a salutat decizia Luxemburgului, despre care a spus ca merita respect, intrucat nu reprezinta un pas mic. „Nu ne vom opri pana cand si ultima insula din Caraibe isi va schimba comportamentul (in privinta statutului de paradis fiscal), printr-o abordare la nivel international”, a spus el, citat de Sueddeutsche Zeitung.