Bancherul - BANCI / Revista presei / Studiu: bancile europene vor continua sa-si reduca cheltuielile

Una dintre priorităţile băncilor europene pentru următoarele şase luni este reprezentantă de reducerea costurilor, în special a celor cu personalul, se arată într-un raport realizat de către "Ernst&Young". Alte provocări pentru instituţiile de credit în perioada următoare vizează creşterea îngrijorărilor privind economia europeană şi criza datoriilor suverane, potrivit studiului "European Banking Barometer".

Reducerea cheltuielilor a urcat pe lista preocupărilor instituţiilor de credit, faţă de perioada precedentă, ajungând pe poziţia a doua, după administrarea riscurilor şi reglementare. Astfel, 45% dintre băncile europene estimează că îşi vor reduce personalul în următoarele şase luni. Cel mai puternic ar urma să fie afectate băncile din Olanda şi Marea Britanie, unde ponderea răspunsurilor afirmative a fost de 70%, respectiv 64%. Cea mai redusă pondere, de 22%, se regăseşte în rândul băncilor din Ţările Nordice.

Cele mai afectate ar urma să fie poziţiile din sediile centrale ale instituţiilor financiare, 58% din băncile respondente declarând că intenţionează să reducă numărul angajaţilor de pe aceste poziţii. Cele mai mari tăieri se estimează să aibă loc pe zona de universal şi corporate şi invest-ment banking, unde peste jumătate dintre repondenţi estimează reduceri de personal. Băncile de retail şi cele de wealth management sunt, însă, mai puţin pesimiste în această privinţă, potrivit raportului.

Reducerile de costuri, procesele de optimizare şi minimizarea cheltuielilor non-esenţiale se numără acum între primele cinci priorităţi ale băncilor pentru următoarele şase luni, arată "Ernst&Young". Reprezentanţii companiei consideră că valul reducerilor a început deja, iar barometrul arată că acestea nu vor rămâne cazuri izolate, în condiţiile în care aproape jumătate dintre băncile europene iau în calcul astfel de măsuri, în încercarea de a menţine sub control cheltuielile, în contextul unui climat economic cu performanţe slabe.

Instituţiile de credit sunt îngrijorate cu privire la impactul pe care criza datoriilor din zona euro ar putea să o aibă asupra activităţii lor. Băncile spaniole, franceze, elveţiene şi italiene au manifestat cele mai mari îngrijo-rări, la polul opus situându-se cele olandeze şi belgiene. În ceea ce priveşte evoluţia economiei în următoarele şase luni, 40% dintre bănci estimând că economia va urma acelaşi parcurs, iar 42% dintre ele estimând că mediul economic se va înrăutăţi, potrivit raportului.

Puţini preşedinţi de bănci au făcut estimări cu privire la performanţele financiare ale instituţiilor pe care le conduc în perioada ianuarie-iunie 2013, excepţie făcând Marea Britanie, unde 59% dintre executivi estimează o îmbunătăţire a activităţii.

Sectorul de investment banking a traversat deja una dintre cele mai dificile perioade şi se pare că băncile se aşteaptă ca provocările dinspre mediul economic şi dinspre zona de reglementare să le afecteze business-ul şi mai drastic la începutul lui 2013, consideră Steven Lewis, Lead Global Banking Analyst în cadrul "Ernst&Young".

În timp ce toate băncile sunt afectate, într-o măsură mai mică sau mai mare, de previziunile pesimiste în privinţa evoluţiei mediului economic şi a crizei datoriilor suverane, activitatea de investment banking este de asemenea ameninţată de un val de reglementări ce vor veni anul următor şi va fi, de asemenea, în mod disproporţionat lovită de o lipsă a încrederii pe piaţă, apreciază domnia sa. "Drept urmare, este probabil ca mai multe bănci să adopte decizii drastice în ceea ce priveşte aceste unităţi de business", potrivit lui Steven Lewis.

Aproape jumătate dintre bănci se aşteaptă la o consolidare semnificativă a pieţelor lor în următorii trei ani, se arată în raportul "Ernst&Young". Cu toate acestea, piaţa este împărţită diferit din punct de vedere geografic, în timp ce majoritatea băncilor elveţiene şi a celor spaniole anticipează remodelări ale peisajului, doar una din zece bănci britanice şi niciuna dintre cele belgiene neavând în plan astfel de mişcări. Consolidarea din sectorul bancar este anticipată să se manifeste şi pe segmentul serviciilor de planificare financiară şi pe cel al serviciilor bancare personalizate, chiar şi în cazul unor instituţii financiare care au aşteptări mai reduse în acest sens.

De asemenea, două treimi dintre bănci iau în calcul vânzări şi/sau cumpărări de active, precum şi realizarea de parteneriate de tip joint venture. Aproximativ 30% dintre băncile chestionate intenţionează să vândă din active în următoarele şase luni, estimându-se ca băncile spaniole şi cele britanice să fie cele mai active. Un procent similar are în vedere intrarea în parteneriate, în vederea continuării activităţii.

Steven Lewis este de părere că anul viitor urmează să se înregistreze mai multe mişcări pe piaţa bancară, comparativ cu acest an, rezultatul urmând să fie existenţa unui număr mai mic de jucători, dintre care mulţi vor avea dimensiuni reduse, faţă de cele din prezent. "O parte dintre băncile universale se luptă cu propriile lor modele de afaceri, în timp ce jucătorilor mai mici le este dificil să opereze într-un mediu de afaceri cu consum intensiv de capital. Pe pieţele în care sectorul bancar rămâne destul de fragmentat, presiunea de a consolida sau de a încheia parteneriate de tip joint ventures va fi, fără îndoială, foarte mare".

Presiunile pentru cerinţe de capital mai stricte au determinat băncile să încerce să îşi majoreze rezervele de numerar printr-un mix de acţiuni. Aproximativ 56% dintre bănci intenţionează să introducă mai multe programe de stimulare pentru a atrage mai multe depozite de la clienţi, 53% plănuiesc să îşi reducă bilanţul contabil, în timp ce aproximativ 44% intenţionează să îşi reducă raportul credite-depozite.

Aproximativ 85% dintre bănci estimează că provizioanele pentru credite neperformante vor rămâne la nivelul din prezent sau vor creşte pe termen scurt, în timp ce doar 15% anticipează că acestea vor scădea. Instituţiile de credit din Polonia, Spania şi Italia estimează o creştere mai semnificativă a provizioanelor; 67%, 56% şi, respectiv 54% dintre respondenţii din aceste ţări anticipează o majorare a lor, comparativ cu doar 23% în ţările Nordice, 30% în Austria şi Olanda şi 32% în Marea Britanie.

Băncile estimează, de asemenea, că politicile de creditare a corporaţiilor vor deveni din ce în ce mai restrictive. Serviciile medicale şi industria tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor sunt singurele sectoare care înregistrează o oarecare relaxare, în timp ce construcţiile, sectorul imobiliar comercial şi transporturile rămân foarte restrictive. În plus, 34% dintre bănci estimează că împrumuturile către clienţi se vor diminua în următoarele şase luni.

Creditarea rămâne restrictivă în Europa, iar băncile sunt tot mai îngrijorate de impactul creditelor neperformante asupra bilanţului lor, care are un efect secundar şi asupra politicilor de creditare, arată reprezentanţii "Ernst&Young". Sectoarele în care creditarea va fi restrictivă se corelează cu sectoarele în care se înregistrează un număr ridicat de credite neperformante, precum imobiliare şi construcţii, ceea ce va avea un impact şi asupra împrumuturilor către persoane fizice, iar nivelul creditelor ce urmează să fie acordate va depinde de posibilitatea clienţilor care au obţinut deja împrumuturi de a le plăti. De asemenea, băncile vor continua să încerce să atragă noi depozite de la clienţi, consideră domniile lor.