Noul ministru pentru IMM-uri, Constantin Nita, vrea sa majoreze fondurile pentru firmele mici si mijlocii

Autor: Bancherul.ro
2009-01-09 08:25

Noul ministru pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri, Constantin Niţă, are �n vedere majorarea sumei alocate de la buget pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii, restructurarea instituţiei şi desemnarea reprezentanţilor comerciali �n străinătate pe criterii de performanţă, nu politice.

Niţă (PSD) vorbeşte, �ntr-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, de planurile privind organizarea ministerului, care vizează o mai bună comunicare �ntre structurile proprii, eficientizarea activităţii acestora, stabilirea unor criterii de performanţă pentru angajaţi, dar şi preluarea �n subordinea instituţiei a Agenţiei Rom�ne pentru Investiţii Străine (ARIS).

De asemenea, printre planurile noului ministru se numără creşterea sumelor alocate de la buget pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii de la mai puţin de 0,1% la 0,4% din PIB, precum şi introducerea unor facilităţi fiscale, precum neimpozitarea profitului reinvestit �n tehnologie şi scutirea de la plata contribuţiilor la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat de o firmă pentru o perioadă de doi ani.

Altă măsură vizată de Niţă este reducerea perioadei �n care o firmă poate obţine finanţare de la stat sau din fonduri europene, de la circa 200 de zile la aproximativ 30 de zile, dar şi administrarea privată a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Prezentăm integral interviul cu Constantin Niţă:

Reporter: Veţi restructura ministerul?

Constantin Niţă: Este un minister care a fost fără personalitate şi tratat cu foarte multă indiferenţă. Sper ca actualul Guvern să aibă o atitudine mult mai favorabilă pentru că eu pe unde am trecut am �ncercat să impun o anumită cadenţă, o anumită personalitate instituţiei pe care am condus-o. �n al doilea r�nd este un minister făcut din mai multe părţi care nu comunică sau n-au comunicat �ntre ele, care din păcate nu funcţionează ca un tot unitar, ceea ce creează anumite probleme şi de comunicare �n interior şi �n exterior. �n al treilea r�nd, �n mod cert va fi o restructurare şi ca mod de abordare al relaţiilor cu presa, a relaţiilor interne care nu funcţionează sau funcţionează foarte prost. Pe de altă parte, acest minister nu este ca Ministerul Transporturilor sau alte ministere, aici lucrează oameni care ştiu c�teva limbi străine, de altă calitate, nu poţi să-i dai afară aşa. Sunt funcţionari publici. Dar nu asta este intenţia mea. Intenţia mea este să văd că pot face performanţă. Fac performanţă - răm�n, nu fac performanţă - nu răm�n, scurt.

Pe partea de comerţ exterior avem de-a face cu o echipă de profesionişti, din păcate sunt puţini tineri. �n momentul de faţă departamentul funcţionează, dar trebuie să aducem un anumit dinamism. O problemă este că din păcate reprezentanţii comerciali �n străinătate au fost folosiţi mai mult ca sinecuri politice şi nu ca profesionişti, au fost trimişi afară mulţi pe alte criterii dec�t cele de performanţă. Cred că la sf�rşitul lui februarie vom avea o primă �nt�lnire cu toţi reprezentanţii din exterior şi toată activitatea lor va fi stabilită prin criterii de performanţă, tradusă �n contracte şi sprijin pentru firmele rom�neşti. Trebuie să existe un raport favorabil care să se concretizeze �n creşterea exporturilor rom�neşti pe acele pieţe �ntre preţul pe care �l plăteşte statul pentru �ntreţinerea lor acolo - salariu, maşini, cazare, masă - şi rezultate. Cine nu face faţă acestor criterii pleacă.

De asemenea, �n mod firesc ar trebui să existe cel puţin 20 de posturi la nivelul departamentului, aşa-numitele posturi tranzitorii care trebuie folosite pentru pregătirea celor care pleacă afară pentru că �n prezent ministerul scoate la concurs 5-6-10 posturi pentru reprezentanţi comerciali afară, respectivii dau examen, c�ştigă, stau o lună şi pleacă la post, acolo habar nu au ce se �nt�mplă pe piaţă, nu cunosc tehnicile de comerţ exterior, nu cunosc reglementările organizaţiilor internaţionale de comerţ exterior. Lucrurile astea nu se pot �nvăţa �ntr-o lună, oric�t de bun ar fi el, ci st�nd, lucr�nd �n sistem cel puţin şase luni. Aceste posturi tranzitorii vor fi �nfiinţate printr-o hotăr�re de Guvern. O să �ncerc să explic Guvernului această chestiune foarte importantă şi care �n mod cert va da mai multă stabilitate şi profesionalism celor pe care �i trimitem afară.

Tot pe acest sector urmează o perioadă �n care va trebui cumva să reluăm exporturile pe pieţele tradiţionale. Am avut exporturi masive �n Rusia, �n China, Orientul Mijlociu. Concentrarea va răm�ne pe UE, dar nu am văzut nicio ţară din UE care să nu lucreze cu ţările astea, şi nu văd de ce noi nu am face-o. Vom �nfiinţa centre de promovare de comerţ �n Rusia, China, India, Egipt şi probabil �n Republica Moldova, la Chişinău.

Reporter: Ce măsuri veţi lua �n domeniul sprijinirii IMM-urilor?

Constantin Niţă: Pentru mai puţin de 1%, adică 0,1% din IMM-uri pentru care se acordă fonduri acum, nici n-aş ţine un asemenea departament. Ori sprijiim 10%-15%-20% din cele 600.000 de IMM-uri, să se simtă că statul pune umărul, ori altfel asta este o joacă, o glumă. Dăm sprijin la 500 de societăţi comerciale de la UE. Am o altă percepţie �n ceea ce priveşte sprijinul IMM-urilor. Este o joacă, dăm 100 de milioane de euro la 600.000 de IMM-uri, deci modul de abordare trebuie total schimbat.

Reporter: Deci cereţi mai mulţi bani de la buget pentru programele pentru IMM-uri?

Constantin Niţă: 72% din PIB este făcut de IMM-uri, c�nd o să vină Ministerul Economiei, de exemplu, şi o să spună că face 70% atunci gradul de importanţă a acordării sprijinului va trebuie să fi 70% la Economie, 30% la IMM-uri. Deocamdată este invers şi prin urmare cred că este mai important să le sprijinim pe furnici, aşa cum le spun eu, să facă bani care să se ducă la bugetul de stat.

Reporter: De c�ţi bani aveţi nevoie de la buget?

Constantin Niţă: 0,4% din PIB din 150 miliarde euro c�t era acesta e o sumă importantă. Cu banii aştia aş putea să sprijin 10.000 de firme. Aceşti bani sunt pentru programele derulate cu bani de la buget şi pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene. Cu cifra asta o să merg eu la Finanţe şi o să discutăm. Pentru primul an este o cifră rezonabilă. Dacă am putea să atragem şi cele circa 800 de milioane de euro din fonduri europene (sumă prevăzută pentru perioada 2007-2013 pentru finanţarea IMM-urilor, n.r.) ar fi extraordinar, s-ar simţi o infuzie de capital pentru aceste furnici. Altfel, vorbim degeaba. Ştiu că este foarte greu să facem lucrul acesta, dar măcar să �ncercăm să schimbăm puţin şi mentalitatea.

Am făcut un experiment, am trimis nişte colegi să stea la coadă la agenţia din judeţul X să ia un credit, un sprijin pentru un proiect. Ai proiectul, te aşezi frumos la r�nd şi spui �domnule vreau să pun proiectul ăsta aici�. C�t credeţi că durează p�nă obţii banii pentru proiectul respectiv? 189 de zile. Păi ăla ce să facă �n condiţii de criză �n şase luni?. Este un privilegiat dacă reuşeşte �n şase luni, dacă mai are şi contestaţii durează peste 200 de zile. Şase luni cu tot felul de h�rţoage, proiectul este evaluat o dată de minister, se duce la Autoritatea de Management unde se mai face o evaluare. Sunt reguli create de noi, o birocraţie cum nu există �n nicio ţară. De ce �n Irlanda durează 15 zile?

Reporter: Care credeţi că trebuie să fie perioada optimă?

Constantin Niţă: Maxim o lună. Exact ca la o bancă, dacă m-am dus la o bancă şi am spus ��ţi dau 15% �n cont, �ţi dau bilanţ, �ţi dau toate documentele, peste o lună �mi dai banii�. Banca evaluează şi dă creditul. �n 2008 statul a dat 300 de miliarde de lei vechi pentru IMM-uri, din care s-au tras 150 de miliarde. Ce să faci cu 100 de miliarde? Eu am altă abordare cu privire la sistemul de finanţare, de aceea săptăm�na viitoare vreau să mă �nt�lnesc cu băncile, cu Ministerul Finanţelor, facem revoluţie sau plecăm. La discuţie vor participa Ministerul Finanţelor, Eximbank, CEC, Asociaţia Rom�nă a Băncilor şi Consiliul pentru �ntreprinderi Private Mici şi Mijlocii.

Reporter: La ce sisteme de finanţare pentru IMM-uri vă g�ndiţi, aveţi ceva concret?

Constantin Niţă: Mă g�ndesc �n primul r�nd la modul de lucru. Este vreo bancă să dea vreun credit acum? Nu. Pentru că nu are garanţie. Fondul de garantare există, dar trebuie să multiplicăm banii de care dispune acest fond, trebuie un fond de contragarantare. �l facem, �l dotăm, �l capitalizăm. Dacă nu reuşim să capitalizăm şi să sprijinum undeva �ntre 5.000-10.000 de firme �n 2009 să nu avem pretenţia ca la bugetul de stat să vină bani cu care noi să facem cheltuieli de investiţii.

Reporter: La audierile din Parlament aţi vorbit de mai multe măsuri fiscale pe care le veţi propune pentru sprijinirea IMM-urilor, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit �n tehnologie şi introducerea impozitării forfetare. Vă menţineţi aceste intenţii?

Constantin Niţă: Neimpozitarea profitului reinvestit este un lucru bun pentru firme dacă vor să facă business şi să se dezvolte. Impozitul forfetar reglează foarte mult economia gri, �n sensul că omul nu mai este tracasat de niciun interes să lucreze la negru şi de regulă asta se �nt�mplă �n servicii. Am făcut un studiu acum c�ţiva ani la Braşov şi din 22.000 de firme doar 9.000 plăteau impozit pe profit. Dacă vă uitaţi la diferenţa dintre 9.000 şi 22.000 toate erau hoteluri, restaurante, buticuri, chioşcuri. Toţi au maşini, toţi au vile, dar nu plătesc la stat, bagă totul pe cheltuială. Şi atunci mai bine statul �şi ia banul �nainte. Mai ales �n servicii, impozitul forfetar va putea aduce mai mulţi bani la stat. Măsurile vor fi introduse �n Codul Fiscal.

Reporter: Vi se pare viabilă măsura propusă de fostul guvern privind acordarea de ajutor de la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat �n care este angajat un şomer?

Constantin Niţă: Nu, dar dacă pentru fiecare nou loc de muncă creat �ntr-o firmă reuşim să preluăm măsura din Franţa, adică să nu se achite contribuţia la stat pe o perioadă de doi ani, atunci ar fi o măsură foarte bună. Trebuie să introducem s�nge �n sistem, pentru că nu avem lichidităţi, pentru că băncile nu dau credite.

Reporter: Referitor la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, al cărui statut a fost modificat de fostul Guvern, ce planuri aveţi?

Constantin Niţă: Vom modifica Hotăr�rea de Guvern privind statutul Fondului pentru că nu este �n regulă. Este posibil să aducem administrare privată a fondului. Asta �nseamnă licitaţie pentru desemnarea societăţii de administrare. Nu se poate ca fondul de garantare să facă şi contragarantare, să dea şi credite, este o prostie. Ei au vrut să schimbe conducerea, nu au putut şi au găsit această modalitate.

Reporter: Altă intenţie exprimată de dumneavoastră a fost preluarea ARIS �n coordonarea ministerului. Aţi făcut ceva concret p�nă acum?

Constantin Niţă: N-am făcut nimic concret. Preluarea ARIS ar fi un lucru foarte bun pentru că toate informaţiile de pe piaţă vin la noi, noi trebuie să ne ducem la ARIS, �n loc să fim �n aceeaşi curte. Sunt tot felul de greşeli care s-au făcut, dar sigur e greu să le explici. Eu am crescut �n comerţ, �nţeleg foarte bine fenomenele astea, dar e greu să spun unuia care habar nu are de ce este bine ca ARIS-ul să fie la noi. Se pune problema ce intenţii am eu să preiau ARIS. Ce intenţii să am eu, ce să fac cu 37 de oameni, dec�t să-i iau şi să-i pun la treabă �ntr-un anumit sistem care să funcţioneze. Avem IMM-urile, avem comerţul exterior, dacă am avea şi ARIS s-ar �nchide cercul. Eu vreau eficienţă, nu să stăm să alergăm dintr-o clădire �n alta. Dacă nu vrem, să ţinem zece ARIS-uri, nu mă interesează.

Reporter: Una dintre intenţiile fostului ministru Ovidiu Silaghi a fost trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din nou la Camera de Comerţ. Ce părere aveţi de această măsură?

Constantin Niţă: Părerea mea personală este ca ONRC să răm�nă la Ministerul Justiţiei.

Reporter: Au fost stabiliţi secretarii de stat?

Constantin Niţă: La nivelul PSD s-a stabilit un nume, Gheorghe Marin, urmează să fie numit oficial de premier. Trebuie să se hotărască la nivelul PDL şi celălalt secretar de stat.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 614

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)