ECONOMIE | Stiri economice

Inflația anuală în scădere, dar creșterea prețurilor pe septembrie la maximul ultimelor 6 luni

Autor: Dan Palangean
2023-10-13 08:45

Inflația anuală a scăzut în septembrie 2023 până la 8,83% față de 9,43% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Totuși, creșterea lunară a prețurilor a fost de 0,79%, cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni.

Alimentele s-au scumpit cu doar 0,33% per total, în timp ce produsele nealimentare (+1,00%) și serviciile (+1,06%) au majorat indicele IPC lunar.

Inflaţia MEDIE anuală a scăzut la 12,6% pe metodologia națională iar creșterea prețurilor de la începutul anului a fost de 5,74%. De reținut, indicele armonizat IAPC, calculat după metodologia europeană, a fost de 0,82% în varianta lunară (ușor peste cel pe calcul național) și a marcat o scădere marginală (9,3% față de 9,2% anterior), media ultimelor 12 luni față de cele 12 precedente fiind de 11,4% (semnificativ sub cea stabilită pe baza metodologiei autohtone) .

Prețurile produselor alimentare au crescut cu doar 0,33% (dar +10,36% pe ultimele 12 luni), factor important în sensul reducerii indicelui de prețuri la consumator. Influențe contradictorii au venit pe segmentul prețurilor volatile, unde legumele și conservele de legume s-au scumpit cu aproape trei procente (+6,73% la cartofi) dar fructele proapete au continuat să se ieftinească (-7,16%, după -7,64% în luna anterioară), ieftinire atenuată prin scumpirea citricelor și altor fructe meridionale (+2,62%).

Scăderi notabile au mai avut loc la ulei comestibil (-2,36% și mai ieftin cu aproape 24% decât în urmă cu un an), făină (-3,70%, respectiv -17%) și mălai (-2,25%, respectiv -6%). De reținut și reducerea marginală a prețurilor la carnea de porcine (-0,16%) și cea de pasăre (-0,09%), în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 0,55%.

La mărfuri nealimentare, indicele a urcat până la 1,00%, valoare inflamată de scumpirea combustibililor (+2,01%) și a energiei electrice (+1,63%), deși ambele au rămas sub nivelul din urmă cu 12 luni. Ar mai fi de semnalat avansuri notabile la articole chimice (+1,71%), îmbrăcăminte (+1,47%), încălțăminte (+0,80%) și articole de igienă, cosmetice și medicale (+0,62%).

Pe segmentul de servicii, indicele a fost cel mai ridicat (+1,06%), cu cea mai importantă influență venită de la tarifele pentru apă, canal, salubritate (+3,00%). Majorări mai semnificative s-au consemnat la servicii poștale (+7,51%), transport aerian (+2,78%), chirii (+1,96%), cinematografe, teatre (+1,64%), igienă și cosmetică (0,94%), îngrijire medicală (+0,88%) și telefon (+0,72%).

De reținut, indicatorului CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare a crescut înapoi la +0,64%, după ce în luna anterioară scăzuse conjunctural până la +0,06%. Ceea ce arată că tensiunile inflaționiste persistă și măsura de menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% a avut acoperire în evoluțiile din mediul economic.

Situația rămâne complicată, pe fondul menținerii unui ritm ridicat al majorărilor salariale, de 15,2% și a scăderii îngrijorătoare a productivității muncii în industrie (-5,8% media lunară pe primele 7 luni ale anului curent și o deteriorare la -6,8% pe luna iulie). Creșterea salariului minim pe economie până la 3.300 lei de la 1 octombrie nu este de natură să ajute, întrucât va mări și mai mult avansul puterii de cumpărare, ajuns deja la +5,3%.

Prețurile industriale, trecute în domeniul negativ cu -3,33% pe ultimele 12 luni (-4,13% la intern), și-au epuizat în bună parte transmiterea spre coșul de consum și nu vor mai presa în lunile următoare. Rămâne ca indicele anual de inflație să fie îmbunătățit în continuare prin efect de bază, cu avansuri lunare situat sub cele relativ însemnate din perioada octombrie – noiembrie 2022 (1,28% și 1,25%).

După ce valoarea estimată oficial de BNR pentru IPC pe T3 2023 a fost atinsă, se conturează și confirmarea proiecției pentru finalul T4 (+7,5%), după ce valorile pentru trimestrele ulterioare au fost majorate la cea mai recentă estimare, într-un context economic incert. Efectul de bază va favoriza reducerea inflației în ritmul indicat, riscurile fiind legate de primele salariale acordate pe final de an.

Reamintim că valoarea medie anuală a inflației ar urma să fie, potrivit CNSP, de 10,4% pe anul curent și de 5,8% în 2024 anul viitor, după ce în 2022 ajunsese la 13,8%. Practic, acest indicator ar trebui avut în vedere atunci când se vor lua măsuri sociale de păstrare a unor anumite drepturi în termeni reali, ca putere de cumpărare.

Taguri: statistici economice Banca Nationala a Romaniei (BNR) statistici BNR Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie inflatia

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii