Democratii controleaza pentru prima oara din 1992 atat Casa Alba, cat si Congresul

Autor: Bancherul.ro
2008-11-05 13:46

Democraţii şi-au asigurat o majoritate confortabilă �n Congres, �n urma alegerilor de marţi, care l-au consacrat pe Barack Obama primul preşedinte de culoare al Statelor Unite, control�nd pentru prima oară din 1992 ambele instituţii, transmite AFP.

Majoritatea democrată din Senat şi Camera Reprezentanţilor a fost consolidată semnificativ, faţă de cea pe care o aveau �n urma alegerilor de la jumătatea mandatului din 2006.

"�n această seară, ni s-a dat un mandat. Nu un mandat pentru un partid sau o ideologie, ci un adevărat mandat pentru schimbare, pentru speranţă", a declarat marţi seară Harry Reid, şeful majorităţii democrate din Senat.

Potrivit proiecţiilor televiziunilor americane, democraţii au 56 de mandate �n camera superioară a Congresului, lu�ndu-le cinci mandate republicanilor şi reuşind să păstreze 12 pe care le aveau deja, dar care erau �n joc la alegerile de marţi. Totuşi, patru mandate deţinute �n prezent de republicani (Alaska, Georgia, Minnesota, Oregon) nu erau �ncă atribuite marţi dimineaţă.

Din 2006, democraţii şi republicanii erau la egalitate �n Senat, ambele partide av�nd c�te 49 de mandate, dar democraţii av�nd de partea lor cei doi independenţi, ceea ce �i ajuta, practic, să fie majoritari. Mandatele celor doi senatori independenţi, incluse la numărătoare �n cele 56 considerate democrate �n noul Senat, nu au fost �n joc la scrutinul de marţi. �nsă, de acum �nainte, democraţii se vor putea lipsi de voturile lor, av�nd oricum majoritatea.

Printre noii aleşi, democratul Mark Warner a c�ştigat mandatul din partea Virginiei, mult timp ocupat de republicanul John Warner, cu care nu are nicio legătură de rudenie, deşi au acelaşi nume. Republicanul s-a retras anul acesta. Jeanne Shaheen a c�ştigat �n New Hampshire (nord-est) �n faţa senatorului republican John Sununu, care o �nvinsese �n 2002. O altă femeie, Kay Hagan, s-a impus �n Carolina de Nord (sud-est), �n faţa colegei sale republicane Elizabeth Dole, soţia fostului candidat republican la preşedinţie Bob Dole. Ceilalţi doi sunt Tom Udall din New Mexico şi Mark Udall - vărul primului - �n Colorado.

Chiar dacă mai sunt patru mandate de senator de atribuit, democraţii au puţine şanse să atingă majoritatea de 60 de mandate, pragul minim pentru a �mpiedica opoziţia să folosească metoda de obstrucţionare sistematică "filibuster", procedură care dă senatorilor dreptul de a bloca sau am�na voturile.

Potrivit sondajelor şi analiştilor politici, progresia democraţilor se explică prin �ngrijorarea alegătorilor �n ceea ce priveşte economia şi lipsa de popularitate a preşedintelui George W. Bush şi Partidului Republican.

Pe de altă parte, �n Camera Reprezentanţilor, democraţii şi-au consolidat majoritatea faţă de actuala legislatură, c�nd aveau 235 de mandate, faţă de 199 c�te au republicanii. Potrivit unei proiecţii a postului de televiziune MSNBC, democraţii obţin 261 din cele 435 de mandate din Cameră, faţă de 174 c�te ar avea republicanii, cu 26 de locuri mai mult dec�t �n 2006. Mai prudent, CNN �i creditează cu un c�ştig de cinci locuri, iar �n cazul a 40 de curse preferă să nu se pronunţe.

Rezultatele definitive nu erau �ncă disponibile marţi dimineaţă, iar site-ul RealClearPolitics prevedea cu cel puţin 16 locuri mai mult pentru democraţi �n noua legislatură, alte mandate nefiind �ncă atribuite pentru moment. �n total, democraţii ar putea obţine �n Cameră cu 27-33 de mandate �n plus, ceea ce ar �nsemna o majoritate mai mare de 60%.

Noua majoritate ar trebui să �l ajute pe preşedintele ales Barack Obama să adopte reforme, de exemplu cea pentru asigurările medicale. Totuşi, puterea legislativă este independentă de cea executivă, iar Congresul poate să i se opună preşedintelui, chiar dacă el este de aceeaşi culoare politică. Acest lucru i s-a �nt�mplat democratului Jimmy Carter, care a intrat adesea �n conflict cu Congresul dominat de democraţi, rezultatul fiind eşecul de a impune reformele aşteptate.

Pe de altă parte, situaţia democraţilor după acest scrutin nu este lipsită de riscuri. �ntr-o ţară tradiţional mai sensibilă la ideile de centru-dreapta dec�t la ideologia social-democrată, democraţii au fost vizaţi adesea de sancţiuni electorale. Astfel, �n 1994, la doi ani după alegerea preşedintelui democrat Bill Clinton, republicanii reuşeau să se impună �n Congres, �n special din cauza nemulţumirii provocate de reforma asigurărilor medicale propusă de soţia preşedintelui, Hillary Rodham Clinton.

După votul planului de salvare a băncilor de 700 de miliarde de dolari, la sf�rşitul lunii septembrie, �n Senat şi Cameră, unii dintre congresmenii nou-aleşi vor fi implicaţi �n supravegherea operaţiunilor de cumpărare de active neperformante. �n cazul �n care strategia nu va funcţiona, ei riscă să fie consideraţi responsabili.

Alegătorii americani au mers la urne marţi pentru a-şi alege preşedintele şi a-şi re�nnoi �ntreaga Cameră a Reprezentanţilor (435) şi 35 dintre cei 100 de senatori.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 692

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)