ECONOMIE | Stiri economice

Datoria publică, redusă la 49% din PIB în iulie dar păstrarea ei sub pragul critic de 50% se anunță dificilă

Autor: Dan Palangean
2023-09-25 16:45

Datoria publică a României a scăzut la finele lunii iulie 2023 până la 49% din PIB, de la nivelul de 49,7% consemnat la mijlocul anului curent, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 733,9 miliarde lei, în creștere de la 724,76 miliarde lei anterior, însă raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date oficiale, respectiv 1.497,9 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată s-au mai îndepărtat de pragul critic (50% din PIB) de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Ceea ce a contat a fost înlocuirea în calcul a T2 2022 cu T2 2023, pentru se face suma la zi a ultimelor patru trimestre.

Anterior, pe date operative, fusese depășit pragul de 50%, în condițiile în care raportare se făcea la un PIB ușor decalat în urmă și modificat ulterior de INS (desigur, nu se puteau compara decât provizoriu datoriile prin raportarea la valorile cunoscute de rezultat economic în intervalul T1 2022 – T1 2023 iar comunicatul din 7 septembrie a adus la zi rezultatul economic).

De reținut, creșterea de peste 67 miliarde lei a datoriei publice (+10%) în primele 7 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (+1,1% pe T2 2023 față de +5,0% în T1 2022, comparativ cu același trimestru al anului precedent). Asta în contextul problemelor întâmpinate de marile economii din UE, cu care suntem interconectați, și a evoluției slabe din sectorul industrial (-6,2% în intervalul ianuarie - iulie).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea economică mult mai mică decât anul trecut (chiar cu riscul de a ne apropia de zero) și cea a îndatorării sistematice pe fondul unor dobânzi relativ ridicate, care și-au oprit după mijlocul anului trendul de scădere și chiar s-au majorat marginal (6,32% în august, după 6,10% în iunie și 6,20% în iulie, cotația de referință la titlurile pe zece ani).

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat (atenție la deficitul bugetar, anunțat deja în creștere semnificativă față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB și aflat în curs de renegociere cu UE spre -5,5% din PIB, și a promisiunilor aferente alegerilor care se apropie, cu marje strânse de derapaj financiar potențial.

Cel mai probabil, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului este condiționată de creșterea economică, încă previzionată curent la 2,8%. Ori, după un rezultat oficual de 1,7% pe primul semestru va fi greu de remontat în a doua jumătate a anului. Majorările salariale deja anunțate la nivelul salariului minim de la 1 octombrie (3.300 lei) sau în construcții (de la 4.000 lei la 4.500 lei) se vor regăsi atât la nivelul bugetului public cât și în necesitățile de finanțare.

Taguri: statistici economice Macroeconomie Ministerul Finantelor

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii