ECONOMIE | Stiri economice

Creșterea PIB pe 2021 - valoare definitivă +5,7% dar cu modificări semnificative pe sectoarele economice

Autor: Dan Palangean
2023-10-23 12:26

INS a ajustat ușor în jos valoarea definitivă pentru creșterea PIB în termeni reali pe 2021 (+5,7% în loc de +5,8% în varianta semidefinitivă, publicată anul trecut).

Deși valoarea rezultatului economic exprimată în termeni nominali a fost majorată cu aproape 1,7 miliarde lei, de la circa 1.187.402,4 milioane lei la 1.189.089,8 milioane lei, deflatorul utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază a fost majorat și el de la 5,2% la 5,4%, ceea ce a redus în termeni reali rezultatul anterior.

Cu prilejul apariţiei datelor definitive pentru anul 2021 în materie de rezultat economic, a fost publicat și setul de date definitive pentru evoluţia în termeni reali a PIB în perioada 2005 – 2021.

În comunicatul oficial ar fi de remarcat modificări substanțiale intervenite în raport cu varianta semidefinitivă la 7 din cele 10 categorii de resurse în formarea PIB. Evoluția industriei a fost recalculată dramatic în jos, de la +6,6% la doar +0,9%, de unde și influența pozitivă diminuată de la +1,3 puncte procentuale la numai +0,2 puncte procentuale.

Totodată, creșterea comerțului s-a dovedit a fi cu mult mai amplă, nu mai puțin de de 14% comparativ cu 9,9% anterior (efect pe PIB de la +1,8 pp la +2,6 pp). Ceea ce a bulversat complet balanța între producție și consum pe cele mai mari sectoare și ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă în privința deficitului extern cronic din comerțul exterior cu bunuri.

În ce privește administrația publică, am ajuns într-o situație similară cu bancurile de la Radio Erevan. Adică nu a crescut, a scăzut iar influența pozitivă pe creșterea economică s-a transformat într-o influență negativă aproape de aceeași amplitudine (-0,4 pp în loc de +0,5 pp). Invers, construcțiile au fost reevaluate de la un minus pronunțat la un plus moderat și au ajutat la avansul PIB (+0,1pp în loc de -0,5pp).

După o analiză mai aprofundată, s-a dovedit că agricultura și sectorul IT au fost semnificativ subestimate iar activitățile de spectacole, reparații de uz casnic și alte servicii erau consistent supraevaluate ca volum (au coborât de la +13,8% la doar +2,1%, de unde și micșorarea de patru ori a efectului pe avansul PIB). O mențiune specială se cuvine segmentului de intermedieri financiare și asigurări, rămas la un minus modest și la o contribuție (cel puțin contabil) nulă în formarea PIB.

Una peste alta, păstrarea unui nivelul de 5,7% pentru rezultatul PIB 2021 poate părea rezonabilă, dar, după atâtea rearanjări de creșteri sectoriale în volum, cu deflatori net diferiți și modificări de influențe pe PIB, arată mai degrabă ca o coincidență cu fostul nivel de 5,8% anunțat pentru varianta semidefinitivă a rezultatului economic. Ea a confirmat revenirea robustă din reculul de -3,7% aferent pandemiei, însă pe o cu totul altă structură decât se știa anterior, la care ar trebui să luăm aminte.

Taguri: statistici economice Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie Produsul Intern Brut (PIB)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS. Astfel, detalii

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii